Curtea Supremă a făcut publică motivarea deciziei de a menţine achitarea dispusă în 2019, de Curtea de Apel Bucureşti, în procesul torţionarilor inginerului Gheorghe Ursu, foştii ofiţeri de securitate Marin Pârvulescu şi Vasile Hodiş.
Judecătorii de la Instanţa Supremă susţin că Gheorghe Ursu nu a fost un opozant al regimului comunist şi nici nu s-a aflat în relaţii de adversitate cu Securitatea, astfel încât nu se poate reţine infracţiunea de tratamente neomenoase în sarcina ofiţerilor care l-au anchetat. Victima, mai spun magistraţii, nu şi-a manifestat public dezacordul faţă de politica şi conducerea de stat şi partid, astfel încât să devină o persoană periculoasă pentru securitatea statului. Între altele, cei trei judecători consideră şi că acţiunile de reprimare şi intimidare folosite de Securitate, sunt utilizate în anchetele penale din prezent. Gheorghe Ursu, inginer de construcţii, poet şi scriitor, a fost cercetat de Securitate în anii '80, după ce a trimis scrisori către Europa Liberă şi pentru că ţinea un jurnal în care nota ororile conducerii comuniste. Procurorii susţin că acesta a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare pentru acte sau fapte considerate ostile regimului comunist. Oficial, Gheorghe Ursu a fost arestat în septembrie 1985 pentru posesie de valută. O practică uzuală a Securităţii era în acele vremuri înscenarea unor infracţiuni de drept comun dizidenţilor. Două luni mai târziu, Gheorghe Ursu murea în urma bătăilor primite de la ofiţeri de securitate, dar şi a agresiunilor din partea unor deţinuţi.
În urma deciziei de ieri a Curţii Supreme, procurorii analizează posibilitatea unei căi extraordinare de atac, iar ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, afirmă că nu şi-ar fi dorit să fie martoră la validarea "oricărei forme de represiune şi de tortură".