Instanţa supremă a statului român a respins apelul depus de procurori şi Andrei Ursu, fiul lui Gheorghe Ursu, menţinând decizia de achitare, pronunțată în 2019 de Curtea de Apel Bucureşti.
Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş fuseseră trimişi în judecată pentru crime împotriva umanităţii, însă Curtea de Apel Bucureşti a schimbat încadrarea faptelor în tratamente neomenoase, pe motiv că legea mai favorabilă este Codul penal din 1968. Procurorii au susţinut că cei doi au exercitat acţiuni represive împotriva lui Gheorghe Ursu, acţiuni care „au avut ca urmare producerea de suferinţe fizice sau psihice grave şi au fost de natură să îi aducă o atingere gravă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, în principal a dreptului la viaţă”. Cei doi au susţinut, însă, că tot ce au făcut a fost să îndeplinească ordinele primite de la superiori. În acelaşi dosar, a fost inculpat pentru complicitate la tratamente neomenoase și Tudor Postelnicu, fost şef al Departamentului Securităţii Statului și ulterior ministru de Interne, decedat în timpul procesului, în august 2017.
Inginerul Gheorghe Ursu este unul dintre cei mai cunoscuți luptători împotriva regimului comunist. El a trimis mai multe scrisori la Europa Liberă în care reclama, printre altele, ordinul dat de Ceaușescu direct de a interzice consolidarea clădirilor afectate de cutremurul din 1977 și construcția defectuoasă a noilor blocurilor de locuințe, împărțea manifeste împotriva regimului comunist și încerca să creeze o mișcare de rezistență. Pentru a evita reacții internaționale nefavorabile la adresa lui Ceaușescu, în septembrie 1985, Securitatea l-a arestat pe Gheorghe Ursu în baza unei infracțiuni înscenate, și anume posesia ilegală a 17 dolari. El a fost închis într-o celulă cu doi deţinuţi de drept comun, care au primit ordin de la securişti să exercite acte de violenţă asupra lui. A murit după doar două luni, în Spitalul Penitenciar Jilava.