În Bosnia, planul de a transforma un loc de tortură în muzeu al armatei reaprinde spiritele. Supraviețuitorii unuia dintre cele mai dure lagăre de concentrare ale războiului din Bosnia din urmă cu trei decenii sunt furioși că în locul lui va fi construit un muzeu croat. Tabăra Heliodrom din oraşul Mostar, un fost complex de aviație militară transformat în închisoare, a avut pe parcursul existenței sale circa 10.000 de prizonieri, iar 54 dintre aceștia au fost uciși sau au murit din cauza maltratării. Revolta celor care au supraviețuit este provocată de faptul că muzeul nu le va comemora suferința, ci va onora armata care i-a reținut, i-a torturat sau i-a ucis pe unii deținuți. „Imaginați-vă că forțele armate germane ar avea propriul lor muzeu într-un fost lagăr de concentrare. Este dezgustător”, a declarat Edin Batlak, șeful asociației foștilor deținuți.
Echilibru etnic fragil
Dacă războiul bosniac (1992-1995) a fost rezultatul tensiunilor dintre sârbi, croați și bosniaci, sistemul politic postbelic încearcă să păstreze echilibrul între cele trei etnii, printr-un sistem complex de protejare a drepturilor, inclusiv a libertăţii de a avea propria versiune a istoriei. Astfel cei trei foşti beligeranţi îşi pot alege orice loc din ţară pentru a deschide un muzeu dedicat propriei armate. Cei care au comis crime de război în Bosnia au fost urmăriţi penal la Haga de un sistem juridic international care ar putea servi drept model şi în cazul crimelor comise în actualul război din Ucraina. Însă nu toate părţile din Bosnia au comis crime de război în mod egal. Victimele bosniace identificate adesea prin religia lor musulmană au depășit cu mult celelalte grupuri entice. Acum supravieţuitorii de la Mostar îi acuză pe descendenții politici ai forțelor croate că folosesc fonduri publice pentru glorificarea vechilor crime.
