Hărțuirea rasială și limbajul urii în Republica Moldova sunt în continuă creștere și se accentuează în perioade electorale, precum aceasta, înaintea alegerilor parlamentare anticipate de pe 11 iulie – relevă un raport al Coaliției pentru Incluziune și Nediscriminare (CIN), citat de Radio Chișinău. Legislația din republică prevede că acțiunile sau inacțiunile motivate de ură rasială, etnică sau religioasă sunt infracțiuni, pasibile de răspundere penală, dar lipsesc cazurile de condamnare reală a unor astfel de acte. Potrivit reprezentantului CIN Dumitru Russu, expert în drepturile omului, poliția nu investighează infracțiunile motivate de ură, mai ales când sesizările parvin de la minorități etnice precum romii. Acestea, spune Russu, au nevoie de strategii eficiente de incluziune socială, dar sistemul educațional nu este adaptat la necesitățile culturale și nu dispune de resurse bugetare suficiente pentru a spori numărul de copii romi care merg la școală. Statul a instituit serviciul mediatorilor comunitari, ce oferă suport minorităților etnice, însă numărul acestora este sub nivelul necesar, iar motivația financiară e nesatisfăcătoare. Expertul recomandă investigarea eficientă a cazurilor de încălcare a drepturilor omului pe motive rasiale, etnice și culturale, precum și crearea în cadrul poliției a unor unități specializate în interacțiunea cu minoritățile etnice, pentru regiunile preponderent populate de romi.
Cele mai însemnate comunități de romi, proporțional cu populația totală a acestor orașe, sunt la Ortaci (nord) şi la Vulcănești (sud). Conform Recensământului populației din 2014, minoritățile etnice reprezintă 17,9% din populația Republicii Moldova, fără regiunea separatistă pro-rusă Transnistria, ieșită, de facto, de sub controlul Chișinăului în 1992, după un conflict armat soldat cu sute de morți și tranșat odată cu intervenția trupelor ruse de partea rebelilor. Cele mai numeroase grupuri etnice minoritare din Republica Moldova sunt ucrainenii (6,6%), rușii (4,1%), găgăuzii (4,6%) și bulgarii (1,9%). Romii ar însuma 0,34% din total. Predomină autohtonii (82,1%), care se pot declara fie moldoveni (75,1%), fie români (7,0%).
