Liderul comunist Xi Jinping a obținut, vineri, un al treilea mandat de președinte al republicii populare chineze, episod pe care comenatorii îl considerau o simplă formalitate, după ce, la sfârșitul anului trecut, își consolidase poziția la șefia partidului unic. El a fost votat în unanimitate ca șef al statului de parlamentul de la Beijing. Xi (69 de ani), care rămâne președinte cel puțin până în 2028, se va confrunta, scriu analiștii, cu patru provocări majore: funcționarea economiei, tensiunile cu Statele Unite, problema Taiwanului și drepturile omului. Încetinirea economică a Chinei, vizibilă în ultima vreme, va fi, cu siguranță, un subiect central al noului său mandat de cinci ani. Dar, scriu media internaționale, decizia sa de a se înconjura exclusiv de subalterni docili ridică temeri că va favoriza ideologia în detrimentul creșterii economice. A doua cea mai mare economie din lume, obișnuită cu rate mari de creștere, China și-a văzut Produsul Intern Brut crescând cu doar 3% în 2022, sub efectul restricțiilor sanitare și al crizei imobiliare. Pentru anul acesta, guvernul vizează o creștere de „circa 5%”, una dintre cele mai scăzute ținte din ultimele decenii.
