Kosovo a acceptat să-și retragă forțele speciale din nordul țării, iar etnicii sârbi, majoritari în zonă, își vor desființa baricadele cu care blocau circulația

Kosovo a acceptat să-și retragă forțele speciale din nordul țării, iar etnicii sârbi, majoritari în zonă, își vor desființa baricadele cu care blocau circulația
© EPA-EFE/VALDRIN XHEMAJ   |   Kosovo Police Special Operations Unit patrol the area near the border crossing between Kosovo and Serbia in Jarinje, Kosovo, 28 September 2021.

Kosovo a acceptat să-și retragă, sâmbătă, forțele speciale din nordul țării, iar etnicii sârbi, majoritari în zonă, își vor desființa baricadele cu care blocau circulația. Trupele misiunii KFOR, cu care NATO asigură menținerea păcii în fosta provincie sârbă cu populație majoritar albaneză, vor fi desfășurate pentru două săptămâni în nord, pentru a garanta libertatea de mișcare și un climat de siguranță. Sunt prevederile unui acord încheiat între Pristina și Belgrad, cu medierea Uniunii Europene, după două zile de negocieri intense la Bruxelles - a anunțat reprezentantul comunitar pentru dialogul între cele două părți, Miroslav Lajcak.  Negocieri ulterioare ar urma să reglementeze durabil și problema plăcuțelor de înmatriculare a mașinilor sârbe și kosovare care trec granița, subiect ce a amorsat noile tensiuni din zonă.  

Belgradul i-a acuzat pe albanezii kosovari de provocare, după ce și-au desfășurat forțele speciale în nord, unde populația sârbă a fost iritată de decizia Pristinei de a nu mai permite accesul mașinilor cu plăcuțe de înmatriculare sârbești. Sute de oameni au protestat aproape două săptămâni față de această măsură și au blocat cu camioane căile de acces spre punctele de trecere a frontierei.

Autorităţile kosovare au invocat principiul reciprocităţii în raporturile cu Belgradul şi au acuzat faptul că maşinile înmatriculate RKS, adică Republica Kosovo, trebuie să poarte plăcuţe provizorii sârbeşti când intră în Serbia. "Nu voiam să luăm această decizie, dar ne-a fost impusă de partea adversă" - a declarat în Parlament premierul kosovar, Albin Kurti. Cotat drept un naționalist de stânga, trecut prin închisorile sârbești și promotor al unirii cu Albania vecină, Kurti a spus mereu că normalizarea relațiilor cu Serbia nu e o prioritate pentru el, fiindcă nu domină nici agenda cetățenilor kosovari.

Kosovo şi-a proclamat independenţa în 2008, la un deceniu după ce intervenţia NATO a pus capăt războiului dintre gherila separatistă şi trupele sârbe, dar aceasta nu e recunoscută nici de Belgrad, nici de cei circa 50 de mii de etnici sârbi din regiune. Unii observatori pun gesticulația marțială și retorica inflamată a părților pe seama climatului preelectoral. În octombrie, în Kosovo sunt programate alegeri locale, iar anul viitor sârbii își vor alege un nou parlament.

 

 

Timp citire: 1 min