Parlamentul israelian a aprobat o lege controversată, din cadrul reformei juridice, care prevede extinderea controlului politic asupra numirii judecătorilor. Opoziţia, care a a contestat imediat votul la Curtea Supremă, consideră aceste reforme judiciare sunt semne ale trecerii democrației israeliene la o democraţie iliberală. Legea face parte din pachetul de legi și norme care vizează reforma în justiție, contestat prin proteste masive ale israelienilor.
Opoziția a boicotat votul pe care l-a contestat la Curtea supremă
Aprobarea textului are loc pe fondul unui blocaj al guvernului Netaniahu și Curtea Supremă. Cel mai de dreapta executiv din istoria Israelului a aprobat demiterea procurorului general Gali Baharav-Miara și a lui Ronen Bar, șeful securității interne, Shin Bet. Decizia a fost însă contestată la Curtea Supremă care a blocat procedura de destituire a acestora. În prezent, judecătorii , inclusiv cei de la Curtea Supremă, sunt selectați de un comitet format din nouă membri, format din judecători, parlamentari și reprezentanți ai baroului, sub supravegherea ministrului justiției. Conform noii legi, care va intra în vigoare la începutul următoarei legislaturi, comisia ar avea în continuare nouă membri: trei judecători de la Curtea Supremă, ministrul justiției și un alt ministru, un parlamentar de coaliție, un deputat de opoziție și doi reprezentanți publici , unul desemnat de majoritate, iar celălalt de opoziție. Pachetul de reforme judiciare al guvernului, dezvăluit pentru prima dată la începutul anului 2023, a declanșat proteste masive de stradă care au divizat efectiv societatea israeliană.
