Ali Larijani, cel mai înalt oficial al securității naționale iraniene și lider de facto, este cea mai recentă figură iraniană de rang înalt vizată de la începutul războiului dintre SUA și Israel cu Iranul, pe 28 februarie. Larijani, în vârstă de 67 de ani, despre care ministrul israelian al apărării a declarat marți că a fost ucis într-un atac care a avut loc peste noapte, a condus practic țara din culise. Din 28 februarie, când liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, și alți înalți oficiali au fost uciși în atacurile americano-israeliene, Larijani a apărut ca o voce publică sfidătoare a guvernului iranian, condamnând în mod regulat Statele Unite și Israelul pe rețelele de socializare.
În atacul în care a murit Larijani a fost ucis și fiul său. Teheranul a confirmat, totodată, că în aceeași noapte și-a pierdut viață, în urma unui raid aerian, și Gholamreza Soleimani, comandantul forțelor paramilitare Basij, care sunt afiliate Gărzilor Revoluționare Iraniene. Alături de Soleimani au murit și mai mulți dintre adjuncții săi. Forțele Basij au fost implicate masiv, de-a lungul timpului, în reprimarea protestelor anti-guvernamentale din Iran.
Omul forte de la Teheran: Larijani a coordonat reprimarea brutală a protestelor anti-guvernamentale și a fost însărcinat cu salvarea regimului în cazul asasinării lui Khamenei
Larijani ar fi fost, după uciderea lui Ali Khamenei, cel mai puternic personaj de la Teheran. Fostul ayatollah l-ar fi însărcinat cu aplicarea planului menit să asigure supraviețuirea Republicii islamice în cazul asasinării sale. Larijani a ajuns în preajma lui Khamenei mulțumită legăturilor de familie, iar de-a lungul timpului a ocupat mai multe poziții importante în Iran – președinte al Parlamentului timp de 12 ani, iar în 2021, șef al echipei care a negociat acordul strategic cu China.
Influența lui Ali Larijani a crescut la începutul acestui an, când a fost însărcinat cu înăbușirea protestelor anti-guvernamentale. Bilanțul este cuprins între 6000 și 30000 de mii de morți (în funcție de sursă).
Începând cu luna ianuarie, Ali Larijani a arătat de cel puțin două ori, public, că este mai influent decât președintele Masoud Pezeshkian. În contextul reprimării protestelor din ianuarie, Pezeshkian a declarat în cadrul unei ședințe de cabinet că i-a sugerat lui Larijani – nu că i-a ordonat – ca restricțiile de internet să fie ridicate, deoarece acestea dăunează comerțului electronic, a relatat presa iraniană. Recunoașterea faptului că președintele avea nevoie de autorizația lui Larijani a fost un semn al puterii sale. După izbucnirea războiului, când Pezeshkian și-a exprimat regretul că au fost bombardate statele din Golf, a revenit asupra declarației după ce Larijani a ieșit public cu o poziție diametral opusă. Ulterior, același Larijani a respins categoric ideea unor negocieri cu Statele Unite sau Israelul, și a amenințat că Iranul va răzbuna moartea lui Ali Khamenei.
Responsabili iranieni de rang înalt, vizați de atacuri încă de la începutul războiului
Încă din prima zi de război, conducerea Iranului, în special aripa dură a acesteia, a fost vizată de atacuri. Mai mulți responsabili au fost eliminați de Israel, în a cărui arie de responsabilitate intră capitala Teheran. Războiul a debutat, de altfel, cu un atac asupra cartierului general al liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei, care a fost ucis. Tot pe 28 februarie au mai fost eliminați, printre alții, influentul consilier pe securitate națională al lui Khamenei, Ali Shamkhani, comandantul Gărzilor Revoluționare, Abdolrahim Mousavi, și ministrul Apărării, Aziz Nasirzadeh.
În atacul care l-a vizat pe ayatollahul Ali Khamenei ar fi fost rănit și fiul acestuia, Mojtaba, care ulterior a fost desemnat lider suprem. Mojtaba Khamenei nu a apărut în public de când a fost numit la conducerea țării și există speculații că rănile pe care le-a suferit sunt grave. De altfel, Israelul a avertizat că și Mojtaba se numără printre țintele sale.
