În România, sindicaliștii din Educație au intrat în grevă generală, nemulțumiți de politicile salariale și sociale ale guvernului PSD-PNL-UDMR. S-au raliat mișcării peste 150.000 de cadre didactice din învățământul preuniversitar, la care se adaugă 60-70.000 de oameni din personalul auxiliar Ei spun că greva va continua până când vor primi din partea Executivului o soluţie credibilă, care să ofere perspective foarte clare pentru rezolvarea problemelor lor. Liderii sindicali cer salarii de 4000 de lei (echivalentul a circa 800 de euro) pentru un profesor debutant și de 7000 (1400 euro) pentru cineva care se apropie de finalul carierei la catedră. Nemulțumiri provoacă și noile legi ale învățământului, promovate de ministrul de resort, Ligia Deca. Cât despre finalul anului şcolar, programat, în mod normal, în iunie, liderii sindicali susțin că guvernanții sunt cei care trebuie să răspundă.
Politicienii dau să fugă
Greva din școli provoacă și blocaje politice. În scurt timp, potrivit protocoalelor pe baza cărora funcționează coaliția guvernamentală, premierul liberal Nicolae Ciucă ar urma să-I cedeze șefia Executivului liderului PSD, Marcel Ciolacu, iar partidele să procedeze la o redistribuire a portofoliilor. Ciolacu solicită, însă, suspendarea negocierilor privind viitorul cabinet până când vor fi rezolvate solicitările sindicatelor şi restanţa privind reforma așa-numitelor pensii speciale, care nu respectă principiul contributivității. Partener junior la guvernare, UDMR anunță, prin vocea liderului său, Kelemen Hunor, că ar fi de acord cu amânarea negocierilor pentru rotaţia premierilor. Ciucă spune, însă, că tranziţia la guvernare trebuie făcută rapid, iar PNL a cerut respectarea protocolului dintre partide, fără noi negocieri.
Decontul, la anul
Presa de la București înclină să creadă că niciuna dintre taberele politice nu-i foarte încântată să dețină șefia Executivului, într-un moment în care și sindicaliștii din sectorul sanitar anunță că ar putea opri lucrul, iar polițiștii cer și ei dreptul de a face grevă. Oricare ar fi culoare politică a guvernanților, mai spun analiștii, aceștia vor deconta nemulțumirile acute din societate chiar anul viitor, când în România sunt programate alegeri europarlamentare, locale, legislative și prezidențiale.