Grecia va impune vaccinarea obligatorie împotriva COVID-19 pentru anumite categorii profesionale, considerate esențiale – a anunțat guvernul de la Atena, citat de media. Încă de luna trecută, comitetul național de bioetică recomandase imunizarea personalului medical și a celui de îngrijire din centrele de bătrâni. Comentatorii spun că măsura vaccinării obligatorii, ce ar putea fi anunțată săptămâna viitoare, va include și alte categorii profesionale care interacționează cu publicul. Anterior, premierul Kyriakos Mitsotakis avertizase că economia Greciei nu se va închide din nou, doar pentru a proteja de noul coronavirus o minoritate nevaccinată. Într-un interviu acordat ziarului elen Kathimerini și preluat de agențiile internaționale, el a amintit că, anul trecut, când Grecia și-a închis granițele pentru străini, vaccinurile anti-COVID-19 nu apăruseră încă. Restricțiile impuse atunci au provocat pierderi de miliarde de euro unei economii dependente de turism și abia ieșită dintr-o criză ce a durat un deceniu. Mai puțin de 40% din cele 11 milioane de greci s-au vaccinat până acum, iar guvernul condus de Mitsotakis le oferă tinerilor bani și gadgeturi pentru a-i stimula să se imunizeze. Analiștii spun că mesajele premierului nu au întotdeauna ecou în societate, iar politicile Executivului conservator elen sunt frecvent contestate în stradă. Acum nici o lună, în Grecia a fost, din nou, grevă generală. Au fost afectate numeroase sectoare ale economiei elene, inclusiv transportul public. Şi la începutul lui mai transporturile şi serviciile publice au fost paralizate de o grevă, iar mii de greci au ieşit în stradă, pentru a protesta faţă de reformele prin care guvernul vrea să reglementeze timpul de lucru al angajaţilor. Executivul spune că proiectul de lege introduce o flexibilitate opţională a orelor de lucru, reglementează telemunca şi oferă garanţii contra hărţuirii sexuale la serviciu. Noile reguli permit personalului să negocieze cu angajatorul să muncească mai mult o anumită perioadă din an şi apoi să-şi ia concedii mai lungi. Opoziţia de stânga şi sindicatele afirmă, însă, că se oficializeză, astfel, practica orelor suplimentare pentru angajat, la care recurg de multă vreme patronii lipsiţi de scrupule. Criticii mai notează că, în noul sistem, fiecare angajat negociază pe cont propriu şi că nu vor mai exista negocieri colective, ceea ce ar crea o mână de lucru docilă şi prost plătită. Economia elenă a ieşit, în 2018, dintr-un deceniu dezastruos, provocat de criza datoriilor, care a suprimat mii de locuri de muncă şi a generat plecarea în străinătate a multor lucrători dintre cei mai bine calificaţi. Pe de altă parte, șomajul a crescut la 17,0% în aprilie, afectează peste 750 de mii de oameni și e cel mai mare din zona euro. Nivelul record, de 27,8%, a fost atins în septembrie 2013, în plină criză.
