Germania a anunțat că-și va înăspri controalele la frontiere, pentru a opri migranții ilegali veniți din Belarus, via Polonia. Anunțul survine după ce, în landul Brandenburg, la frontiera poloneză, poliția a fost nevoită să disperseze militanți de extremă dreapta care pretindeau că patrulează ei înșiși pentru a-i respinge pe străinii care vor să intre ilegal în țară. Circa 50 de simpatizanți ai unui grupuscul neo-nazist, intitulat A treia cale și considerat violent și primejdios de autorități, au fost interpelați de polițiști, care au găsit asupra lor arme albe. 800 de membri ai forțelor de ordine veghează acum la granița cu Polonia și guvernul nu exclude suplimentarea acestor efective. Peste cinci mii de oameni, majoritatea originari din Orientul Mijlociu și Africa, au plecat in Belarus și au ajuns în Germania în cursul acestui an.
Pe de altă parte, ministrul federal de Interne, Horst Seehofer, a apreciat din nou drept legitime măsurile adoptate, la rândul lor, de Polonia, Lituania și Letonia pentru a opri fluxul de migrație ilegală spre Uniunea Europeană, alimentat de regimul autoritar de la Minsk. Luna aceasta, miniștrii de Interne din 12 dintre cele 27 de țări membre ale Uniunii s-au adresat Bruxellesului pentru a solicita fonduri destinate construirii de bariere fizice în calea fluxurilor de migrație ilegală. Demersul comun al Austriei, Bulgariei, Cehiei, Ciprului, Danemarcei, Estoniei, Greciei, Lituaniei, Letoniei, Poloniei, Slovaciei și Ungariei pornește de la principiul că aceste măsuri de protecție servesc interesele întregii Uniuni Europene, nu doar ale țărilor de la frontierele externe.
Noul cancelar austriac, Alexander Schallenberg, a apreciat că Lituania, confruntată cu valuri masive de migranți trimiși peste graniță de regimul autoritar din Belarusul vecin, trebuie să conteze pe solidaritatea celorlalți europeni. Contribuabilii lituanieni, adaugă Schallenberg, nu trebuie să finanțeze singuri înălțarea barierei de la frontiera cu Belarus. În septembrie, Cehia a donat autorităților de la Vilnius jumătate de milion de euro destinați acestui proiect. Și Polonia a început ridicarea unei bariere similare. Ungaria a construit, încă din timpul crizei migranților din 2015, un gard la granițele cu Serbia și Croația, cea din urmă membră a Uniunii dar nu și a spațiului Schengen. La fel a procedat Slovenia la granița croată.
