Șeful statului în exercițiu, centristul Emmanuel Macron, și șefa dreptei radicale, Marine Le Pen, își vor disputa, pe 24 aprilie, turul decisiv al alegerilor prezidențiale din Franța. Duminică, în primul tur, Macron a primit circa 28% din voturi, iar Le Pen 23-24%, talonată, la limită, de liderul stîngii radicale, Jean-Luc Mélenchon, creditat cu aproape 22 de procente. Ceilalți nouă candidați au obținut scoruri insignifiante, iar analiștii notează că scorurile lui Le Pen și Mélenchon, însumate cu cele 7 procente primite de polemistul conspiraționist de dreapta Eric Zemmour dovedesc că peste jumătate din electorat a ales extremele.
Dezastru la socialiști și dreapta clasică
Ceea ce comentatorii numeau, pe vremuri, partidele cu vocație guvernamentală, dreapta clasică, neo-gaullistă, și stânga socialistă, au devenit forțe politice marginale într-o societate plină de frustrări și resentimente. Candidata socialistă Anne Hidalgo a obţinut un rezultat umilitor, fără precedent, în jur de 2%, iar cea a dreptei (Les Républicains, LR), Valérie Pécresse, a înregistrat o înfrângere istorică, cu mai puțin de 5 procente din voturi. Circa un sfert dintre alegători n-au mers la vot. În finala de peste două săptămâni, toate sondajele privind intențiile de vot îl dau câștigător pe Macron, cu scoruri de 51 la 49 sau 54 la 46, mult mai strânse decât acum cinci ani, cînd a învins-o tot pe Le Pen, cu 66 la 33.
