Fostul lider al extremei drepte din Austria, Heinz-Christian Strache, compare, marţi, în faţa tribunalului regional de la Viena, într-un dosar de fapte de corupţie. El a condus 14 ani Partidul Libertăţii (FPO) şi era vicecancelar în 2019, când dezvăluirile privind încercarea de a obţine sprijin electoral din partea unui presupus oligarh rus au condus la căderea guvernului de coaliţie de la Viena. Strache mai e acuzat că promova amendamente legislative la comanda sponsorilor FPO din lumea afacerilor, precum şi că a deturnat peste jumătate de milion de euro din vistieria partidului, cu care plătea prostituate, pilule de Viagra sau hrană pentru câini. Fostul vicecancelar riscă între şase luni şi cinci ani de închisoare. După scandalul Strache, FPÖ, deja minat de diviziuni interne, a scăzut în opţiunile de vot de la 26 la 16 procente. Noul său lider e fostul ministru de Interne, Herbert Kickl, despre care analiştii spun că va trebui să cureţe blazonul partidului, fondat în anii 1950 de foşti nazişti austrieci şi ostil, astăzi, Islamului şi refugiaţilor. Kickl e unul dintre numeroşii lideri naţionalişti care, săptămâna trecută, alături de şefa extremei drepte franceze, Marine Le Pen, au semnat o declarație comună, prezentată ca preludiul unei alianțe în Parlamentul European, ce-și propune să reformeze continentul. Textul reprezintă o delimitare categorică de cei pe care îi numește mondialiști, de genul președintelui francez Emmanuel Macron, rivalul Marinei Le Pen la scrutinul prezidențial de anul viitor. Semnatarii acuză Uniunea Europeană că n-a încetat să-și urmeze calea federalistă și că se îndepărtează de popoarele țărilor membre. Alături de partidul Marinei Le Pen, Reuniunea Națională, la declarație subscriu Liga italiană, condusă de fostul ministru de Interne Matteo Salvini, partidul FIDESZ al premierului ungar Viktor Orban, Lege și Justiție al lui Jaroslaw Kaczynski, la putere în Polonia, extrema dreaptă spaniolă Vox, condusă de Santiago Abascal, sau Fratelli d'Italia, neo-fascist, al Georgiei Meloni. Încă din aprilie, Orban, Salvini și premierul polonez, Mateusz Morawiecki, au anunțat, la Budapesta, că pregătesc lansarea unei noi familii politice europene de dreapta. Partidele celor trei se revendică de la respectul față de suveranitatea naţională, valorile creștine și familia tradițională și sunt foarte critice față de politicile Bruxellesului priivind migrația și statul de drept. În Parlamentul European, după ce a părăsit Partidul Popular (PPE), FIDESZ al lui Orban e neafiliat vreunui grup, Lege și Ordine (PiS) al lui Morawiecki face parte din grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (CRE), iar Liga lui Salvini din cel numit Identitate şi Democraţie (ID). Analiștii amintesc că tentativele anterioare de sincronizare a partidelor de exterma dreptă, eurosceptice și naționaliste au eșuat. Salvini spune că, dacă s-ar produce fuziunea celor două grupuri de drepta radicală din Parlamentul European, CRE și ID, acestea ar deveni a doua cea mai mare familie politică, după populari, și ar avea o influență crescândă. Extrema dreapta e divizată chiar și în Italia, unde Liga lui Salvini, membră ID, a intrat în noul guvern, condus de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, în timp ce Frații Italiei (CRE), partid cu origini neo-fasciste, condus de Giorgia Meloni, a rămas în opoziție. Liderul PPE, polonezul Donald Tusk, l-a acuzat pe Morawiecki că organizează la Budapesta un bloc politic pro-Putin, deși atitudinile acestuia, larg împărtășite în Polonia, sunt foarte critice la adresa Rusiei. Orban, în schimb, cultivă relații strânse cu Kremlinul, s-a opus sancțiunilor comunitare împotriva Rusiei și, în premieră pentru Uniunea Europeană, a cumpărat vaccinul anti-COVID-19 Sputnik V produs de ruși. Salvini, la rândul său, e un apologet al politicilor lui Vladimir Putin, iar Marine Le Pen e frecvent acuzată în Franța de legături subterane cu Kremlinul.
