Preşedintele Emmanuel Macron a anunţat că Franţa va participa la rotaţia forţelor avansate ale NATO din Finlanda, devenind unul dintre primii aliaţi care contribuie cu trupe la apărarea noii frontiere cu Rusia, create după aderarea Finlandei la Alianţă. Macron a promis, de asemenea, că va prezenta noi iniţiative de apărare săptămâna viitoare la summitul aliaţilor Ucrainei, considerat o dovadă că Europa îşi asumă o responsabilitate sporită pentru propria securitate, pe fondul dezangajamentului american. La rândul ei Germania s-a oferit să înlocuiască unele capacităţi militare americane garantate până acum în Europa şi se pregăteşte să suporte cea mai mare parte a efortului european de sprijin pentru Ucraina, după ce Statele Unite, sub administraţia Trump, au redus drastic finanţarea ajutoarelor. Totodată, Germania a semnat un acord de consolidare a colaborării militare cu Suedia, cealaltă nou venită în NATO şi s-a arătat interesată de avioanele de vânătoare suedeze Grippen, o alternativă mai ieftină la aparatele de luptă americane. Pe de altă parte, Italia a lăsat să se înţeleagă că ar putea renunţa să mai cumpere arme americane, pe care se bazează în prezent armata italiană. Pe fondul tensiunilor cu preşedintele Trump, premierul Georgia Meloni a asociat direct cheltuielile mai mari pentru apărare cu industria şi cercetarea naţională, declarând că banii investiţi trebuie să rămână în Italia. La rândul lui, ministrul italian al apărării a afirmat că în loc să achiziţioneze sisteme americane Patriot pentru a le furniza Ucrainei, Italia ar putea trimite Kievului rachete fabricate de o companie italiano-franceză, la fel de utile apărării.
