Dosarul conflictului de interese în care ar fi implicat premierul ceh, miliardarul populist Andrej Babis, a fost remis noului Parchet European (EPPO), ce funcţionează de pe 1 iunie – a anunţat, vineri, procurorul praghez Boris Havel, citat de agenţiile de presă. Într-un raport de audit, publicat în aprilie, Comisia Europeană aprecia că dublul rol al lui Babis, de şef al guvernului şi de proprietar al holdingului Agrofert, cu afaceri în agricultură, alimentaţie, chimie şi media, i-a permis acestuia să-şi sporească averea. Societăţile grupului n-ar fi trebuit să primească subvenţii – mai afirmă Executivul comunitar. Şi Parchetul de la Praga a anunțat că Poliția i-a cerut inculparea lui Babis, după ce i-a remis un dosar potrivit căruia politicianul afacerist și-a transferat temporar ferma de lângă Praga, numită Cuib de barză, în afara vastului său holding agro-alimentar, pentru a obține subvenții europene destinate micilor afaceri. Premierul, în vârstă de 66 de ani, cu origini slovace și cotat, în clasamentul de specialitate al revistei britanice Forbes, drept al cincilea cel mai bogat ceh, a negat orice act reprobabil și și-a exprimat speranța că procurorii vor examina dosarul în termeni neutri. Un fost comunist, înregistrat drept colaborator al poliției politice din anii 1980, când defuncta Cehoslovacie era un satelit docil al Moscovei, Babis e tot mai impopular la Praga. Conflictul de interese, precum şi proasta gestionarea a epidemiei de COVID-19 au constituit tema unei moţiuni de cenzură votată, joi, în Parlamentul de la Praga şi căreia Babis i-a supravieţuit fără mari emoţii. Doar 89 din cei 200 de deputaţi cehi au votat pentru demiterea guvernului său de coaliţie de stânga. Babis poate rămâne, astfel, premier până la alegerile parlamentare, programate pentru 8 şi 9 octombrie. Comentatorii spun că EPPO îşi inaugurează activitatea cu un nume răsunător. Promovat din ințiativa fostei eurodeputate Monica Macovei, ex-ministru al Justiției la București, și condus de fostul procuror-şef al DNA din România, Laura Codruţa Kovesi, EPPO este o structură a Uniunii Europene înfiinţată în aprilie 2017, în baza procedurii de cooperare consolidată, la care participă doar statele membre care doresc. Rolul acesteia este de a colabora mai strâns în investigarea şi urmărirea penală pentru infracţiuni care afectează bugetul comunitar, precum frauda, corupţia, spălarea de bani.
EPPO va efectua investigaţii transfrontaliere în cazuri de fraudă în care sunt implicate fonduri ale UE de peste 10.000 de euro sau în cazuri de fraudă în materie de TVA la nivel transfrontalier care implică daune de peste 10 milioane de euro. Laura Codruţa Kövesi afirmă că acest gen de infracțiuni provoacă daune anuale de ordinul zecilor de miliarde de euro. Prevăzută inițial pentru noiembrie 2020 și amânată, apoi, pentru martie 2021, operaționalizarea EPPO a stagnat din cauza întârzierilor în desemnarea procurorilor delegaţi de către cele 22 de state participante. Majoritatea statelelor membre au desemnat, deja, cel puțin cel puţin un procuror delegat pentru EPPO. Cinci state membre ale Uniunii - Polonia, Ungaria, Danemarca, Suedia şi Irlanda - nu participă la noul Parchet European din ceea ce numesc ''decizie politică'', iar Finlanda şi Slovenia încă nu şi-au desemnat procurorii. Citată de agențiile de presă, Kovesi a denunţat, de altfel, 'lipsa de cooperare sinceră' a Sloveniei, tocmai ţara care preia preşedinţia rotativă semestrială a Consiliului Uniunii Europene de la 1 iulie. Ministrului sloven al Justiţiei, Lilijana Kozlovic, a demisionat, săptămâna trecută, după ce propriul său guvern, condus de conservatorul Janez Jansa, a respins două candidaturi pentru posturile de procurori delegaţi. Din România sunt șase: Dana Ana, Camelia Grecu, Constantin Irina şi Jean Uncheşelu, toți de la Direcţia Naţională Anticorupţie, Dana Bunea, de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi Florin Munteanu, de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iaşi. Procurorii europeni delegaţi vor acţiona în numele EPPO în statele lor şi vor avea aceleaşi competenţe ca procurorii naţionali în ceea ce priveşte investigaţiile, urmăririle penale şi trimiterea în judecată. Comisarul european pentru Justiție, belgianul Didier Reynders, a subliniat că funcționarea Parchetului e esențială pentru protejarea bugetului multianual al Uniunii, precum şi a planului postpandemic de redresare și reziliență.
