Eurodeputata rusofilă Diana Șoșoacă a sărbătorit, ieri, Ziua Drapelului Național în Rusia, împreună cu mai mulți membri ai formațiunii S.O.S România. Fosta senatoare s-a fotografiat cu tricolorul pe holurile Dumei de Stat a Federației Ruse, în timpul celei de-a patra vizite pe care o efectuează în această țară, în ultimele opt luni. „PRIETENIE, NU URĂ!”, a „strigat” Diana Șoșoacă într-o postare pe Facebook care a anunțat această nouă vizită.
Șoșoacă vrea prietenie, dar provoacă scandal după scandal
Pe 24 iunie, Camera Deputaților a adoptat tacit o propunere legislativă inițiată de aceeași Diana Șoșoacă, prin grupul parlamentar S.O.S. România, privind unirea României cu Republica Moldova, prilej pentru propagandiștii ruși din țara vecină de a vorbi despre o „anexare teritorială”. Printre cei care au condamnat inițiativa legislativă se numără edilul capitalei moldovene, Ion Ceban, care are interdicție de a intra în România și în spațiul Schengen valabilă pentru o perioadă de cinci ani. Liderul Partidului Mișcarea Alternativa Națională a atacat dur documentul, catalogându-l drept un „atentat la independența statului” vecin. O poziție la fel de vehementă a avut-o și fostul președinte socialist al Republicii Moldova, Igor Dodon, în prezent deputat în Parlamentul de la Chișinău. Acesta consideră că un astfel de demers legislativ venit de peste Prut are un potențial distructiv major, capabil să distrugă definitiv relațiile diplomatice dintre cele două state vecine.
La rândul ei, preşedinta Moldovei Maia Sandu a respins relevanța politică a proiectului promovat de S.O.S. România, despre care a spus că ar avea scopul de a compromite ideea unirii, şi nu trebuie tratat ca un demers politic serios. „Nu cred că trebuie să discutăm acest document, pentru că e un document care a fost propus de un agent al Moscovei și scopul acestei acțiuni este să discrediteze ideea unirii”, a spus Maia Sandu, care a adăugat că pe acest subiect „trebuie să combatem propaganda rusă care, evident, este anti-europeană și anti-românească”.
Evident, Rusia nu putea rata prilejul de a readuce în discuție narațiunile care vorbesc despre „planurile Bucureștiului de a absorbi Republica Moldova”. Prin vocea purtătoarei de cuvânt a ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, Moscova a reamintit de „perioada dificilă a ocupației românești a Basarabiei din 1918 până în 1940”. Anterior, şi ambasadorul rus la București, Vladimir Lipaev, a declarat că majoritatea moldovenilor nu susțin unificarea cu România, iar agenţia de presă de stat TASS a scris că „după prăbușirea URSS, Moldova și-a declarat independența, dar România vecină consideră teritoriul său ca fiind parte a țării lor și promovează ideea unificării”.
Scandalul drapelului de la Cluj
Demersul politicianei anchetate, în prezent, de Parchetul General pentru nu mai puţin de 11 fapte penale vine în contextul scandalului diplomatic provocat de refuzul primarului din Cluj-Napoca, Emil Boc, care a interzis afișarea drapelului și intonarea imnului de stat ale Rusiei, în cadrul Cupei Mondiale de Gimnastică Ritmică desfășurate în orașul ardelean în această perioadă. Decizia edilului liberal a determinat retragerea delegației ruse din competiție, iar mai multe voci apropiate Kremlinului cer acum deschis Comitetului Internațional Olimpic și altor federații sportive internaționale să interzică României dreptul de a mai organiza competiții sportive internaționale pe teritoriul său.
Printre cei care s-au manifestat cel mai vehement împotriva României se află Mikhail Degtyarev, ministrul Sportului din Rusia și unul dintre oamenii apropiați lui Putin, Dmitry Svishchev, parlamentar rus din partea Partidului Liberal Democrat, formațiunea ultranaționalistă înființată de Vladimir Jirinovski, cel care afirma că România „este un stat artificial locuit de țigani italieni”, dar și Dmitry Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, care a declarat că decizia primarului Emil Boc este „inacceptabilă” și a felicitat delegația rusă pentru retragerea din competiție.
Relațiile România - Rusia, tot mai încordate
Mai mult, acum două zile, Rusia a decis închiderea Consulatului României din Sankt Petersburg începând cu 25 iulie și declararea consulului român persona non grata, acordându-i acestuia 72 de ore pentru a părăsi țara. Reacția părții ruse a venit ca răspuns la măsurile similare adoptate de către autoritățile române la 29 mai 2026, în urma prăbușirii unei drone rusești în municipiul Galați, incident soldat cu răniți și pagube materiale. La momentul respectiv partea română a decis declararea persona non grata a consulului general al Federației Ruse la Constanța și a dispus închiderea Consulatului General al Federației Ruse din oraș. La scurt timp, măsura autorităților române a fost reclamată la ONU de către Diana Șoșoacă, care acuza un fapt "deosebit de grav, cu consecințe majore asupra relațiilor bilaterale" și care ar putea duce la „escaladarea unui război”.
