Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a reacționat la adoptarea tacită, de către Camera Deputaţilor de la Bucureşti, a proiectului inițiat de S.O.S. România, partidul Dianei Șoșoacă, privind unirea României cu R. Moldova. Într-un interviu televizat, Maia Sandu a spus că "Unirea a fost întotdeauna o opţiune", dar ea se poate realiza doar printr-un vot masiv al cetățenilor. Însă, momentan, a mai precizat aceasta, prioritatea actuală a Chișinăului rămâne integrarea europeană, iar apropierea dintre cele două state se face prin lucruri concrete, precum integrarea energetică, cooperarea economică, etc., nu prin proiecte declarative.
În context, preşedinta Moldovei a respins relevanța politică a proiectului promovat de S.O.S. România, despre care a spus că ar avea scopul de a compromite ideea unirii, şi nu trebuie tratat ca un demers politic serios. „Nu cred că trebuie să discutăm acest document, pentru că e un document care a fost propus de un agent al Moscovei și scopul acestei acțiuni este să discrediteze ideea unirii”, a spus Maia Sandu, care a comparat demersul cu o inițiativă absurdă prin care cineva ar cere ca Franța să devină parte a Republicii Moldova. „Așa nu se face unirea. Noi cu toții înțelegem foarte bine”, a punctat Sandu, avertizând totodată că orice discuție despre un referendum trebuie privită în contextul presiunilor externe și al propagandei ruse. Potrivit președintei, opțiunile Republicii Moldova nu sunt complet libere atât timp cât propaganda rusă încearcă să influențeze opinia publică. „Trebuie să combatem propaganda rusă care, evident, este anti-europeană și anti-românească, și aici nu e simplu”, a concluzionat Maia Sandu.
Rusia sugerează folosirea termenului „anexare” pentru intențiile unioniste ale României şi Moldovei
Comentând, la rândul său, proiectul de lege amintit mai sus, purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat că Bucureștiul elaborează de mult timp planuri legate de absorbția Republicii Moldova, chiar dacă nu există unanimitate pe această temă în guvernul român. „Ce fel de asociere este aceasta? Unificarea presupune aspirație reciprocă și, cel mai important, probabil, un plebiscit. Asta este unirea. Și când vine vorba de o preluare, așa ar trebui să o numiți”, a spus aceasta.
„Vorbind la figurat, desigur, în conștiința generală, exact așa arată anexarea. Și din moment ce acest cuvânt «anexare» se aude constant în presa occidentală, la Bruxelles, în Parlamentul European, fără o bază juridică adecvată pentru țara noastră - și vă reamintesc, toate deciziile privind reunificarea teritoriilor și regiunilor relevante au fost luate exclusiv pe baza voinței poporului, care a avut loc în conformitate cu legea și sub supraveghere internațională - deci, dacă folosesc acest termen «anexare», poate că îl vor aplica în același mod în raport cu o situație care are cu siguranță toate motivele pentru o astfel de calificare.”
Zaharova a subliniat faptul că opinia moldovenilor, ca de obicei, este ignorată în mod deschis. „La urma urmei, ar merita să-i întrebăm mai întâi dacă își doresc această asociere foarte notorie, de fapt, o preluare. Într-adevăr, amintirile perioadei dificile a ocupației românești a Basarabiei din 1918 până în 1940 sunt încă vii în memoria generației mai în vârstă de acolo. Ca să nu mai vorbim de faptul că un astfel de pas este puțin probabil să ajute la deblocarea problemei transnistrene”, a remarcat ea. Anterior, şi ambasadorul rus la București, Vladimir Lipaev, a declarat că majoritatea moldovenilor nu susțin unificarea cu România. Agenţia de presă de stat TASS scrie că "după prăbușirea URSS, Moldova și-a declarat independența, dar România vecină consideră teritoriul său ca fiind parte a țării lor și promovează ideea unificării. Bucureștiul susține partidele politice care militează pentru o politică de unificare cu Chișinăul, cu acordul tacit al guvernului moldovean".
