Miniştrii europeni de interne discută azi prin videoconferinţă, pentru a trage învățăminte din criza migrației de la Ceuta și din tensiunile diplomatice intense pe care le-a generat. Afluxul masiv de zeci de mii de oameni în această enclavă spaniolă din nordul Africii a scos în evidență slăbiciunile cooperării europene în problemele de migrație. De la publicarea imaginilor cu migranți care traversează ilegal frontiera hispano-marocană pe jos sau înot, au apărut două tabere opuse: Spania, pe de o parte, care abordează o politică relaxată în privinţa migraţiei mai ales prin acordarea de drept de muncă pentru jumătate de milion de migranţi fără acte aflaţi pe teritoriul spaniol, iar pe de altă parte, statele UE care favorizează o poziție foarte fermă în această privinţă, cum sunt Italia și Danemarca. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a propus ca Uniunea Europeană să își consolideze frontierele și să sporească sprijinul pentru Maroc, pentru a preveni repetarea unor situații haotice.
Guvernul spaniol sub lupă
Şi Madridul examinează cauzele crizei după ce presa a relatat că serviciile secrete ar fi informat guvernul despre numărul mare de migranţi care se îndreptau spre Ceuta cu complicitatea Marocului. Parlamentul spaniol vrea răspunsuri şi a convocat o audiere. În acest timp, autorităţile din Ceuta se străduiesc să facă față miilor de persoane rămase în micul teritoriu de pe coasta Mediteranei după ce aproximativ 70.000 au fost returnaţi în Maroc. Cei rămaşi au nevoie de apă, hrană şi asistenţă medicală şi se confruntă cu ostilitatea unora din localnici, care-i vînează pentru a-i preda poliţiei. Alte grupuri de cetăţeni din Ceuta se opun acestor acţiuni, iar ambele tabere manifestează în stradă, prelungind criza.
