Democrația e amenințată în statele din Balcanii de Vest care vor să fie admise în Uniunea Europeană, iar cazul Bosniei e cel mai îngrijorător – a apreciat, luni, ministrul de Externe al Craoției vecine, Gordan Grlic Radman. Doar două foste republici iugoslave, Slovenia şi Croaţia, sunt membre ale Uniunii Europene, statut la care aspiră şi Bosnia, Muntenegru, Serbia, Macedonia de Nord şi Kosovo, precum şi Albania vecină. Din cauza disputelor identitare, Bulgaria refuză deschiderea negocierilor cu Macedonia de Nord, pentru care e nevoie de consensul tuturor celor 27 de state membre. Occidentalii acuză lipsa de progrese în Albania în ceea ce priveşte democratizarea şi combaterea corupţiei. Stagnează şi negocierile cu Serbia şi Muntenegru, considerate cele mai avansate în procesul de aderare. Kosovo și Bosnia încă nu au fost desemnate oficial drept candidate la admitere, iar sitauția celei din urmă neliniștește cancelariile occidentale.
Declaraţiile privind secesiunea unor teritorii din Bosnia şi fragilizarea statelor din Balcani sunt iresponsabile şi inacceptabile – a afirmat, săptămâna trecută, purtătoarea de cuvânt a ministerului german de Externe, Andrea Sasse. Ea a condamnat, mai ales, apelurile frecvente ale liderului sârb bosniac, Milorad Dodik, membru al preşedinţiei tripartite de la Sarajevo, privind separarea comunităţilor componente. Astfel de declaraţii afectează nu doar stabilitatea Bosniei, ci a întregii regiuni – consideră diplomaţia de la Berlin.
Încă din august, Dodik a calificat Bosnia drept o țară imposibilă și o construcție impusă comunităților componente și a apreciat că e preferabilă o separare pașnică. Aceasta, crede el, ar fi pentru Balcani o soluție mult mai bună decât situația din prezent. Ulterior, el a lansat şi ideea ca entitatea sârbă bosnică şă-şi creeze propria armată. Dodik a refuzat şi o întâlnire cu noul Înalt reprezentant al Națiunilor Unite în Bosnia, fostul ministru german al Agriculturii Christian Schmidt. Acesta tocmai afirmase că vrea să ajute Bosnia să devină un stat normal și funcțional, misiune pe care a calificat-o drept defel facilă, dar nu imposibilă. Principala misiune a Înaltului reprezentant e aceea de a veghea la respectarea acordurilor de pace de la Dayton, ce au pus capăt conflictului intercomunitar din Bosnia, soldat, între 1992 și 1995, cu peste o sută de mii de morți.
După război, ţara e divizată administrativ între federația croato-musulmană și republica sârbilor bosniaci, legate prin instituţii centrale. Președinții celor trei comunități asigură, prin rotație, șefia statului.
