Sprijinul politic și financiar al Uniunii Europene, menit să încurajeze respectarea statului de drept în Balcanii de Vest, n-a avut impactul scontat – constată un raport al Curții de Conturi comunitare, citat de agențiile internaționale de presă. Instituția cu sediul în Luxemburg afirmă că, în pofida deceniilor de susținere de la Bruxelles, în țările din Balcani persistă probleme grave în legătură cu independența justiției, combaterea corupției și respectarea libertății de expresie. Curtea apreciază că atât candidații recunoscuți la admiterea în Uniunea Europeană, Albania, Macedonia de Nord, Muntenegru și Serbia, cât și candidații virtuali, Bosnia-Herțegovina și Kosovo, rămân măcinați de toate aceste tare, deși Uniunea le-a oferit, între 2014 și 2020, 700 de milioane de euro, pentru a stimula reformele.
Acțiunile susținute de europeni rezistă prea puțin, soluțiile de consolidare a administrațiilor locale sunt prea rare și adesea ineficiente, iar rețetele recomandate de Bruxelles sunt aplicate în mod incoerent – mai acuză Curtea comunitară de Conturi. Uniunea Europeană, mai constată raportul, a uzat prea puțin în Balcanii de Vest de posibilitatea de a suspenda ajutoarele financiare dacă un stat candidat nu respectă principii fundamentale, precum democrația, statul de drept și drepturile omului.
Uniunea Europeană n-ar mai fi dispusă să garanteze admiterea ţărilor din Balcanii de Vest, de teama reacţiilor negative din statele membre – au dezvăluit, în septembrie, surse diplomatice, preluate de agenţiile de presă. Acestea adaugă că ţări din nord-vestul prosper al Uniunii, precum Olanda, Franţa sau Danemarca, se tem de că aspiranţii din Balcani vor avea dificultăţi de integrare similare cu ale României sau Bulgariei, admise în 2007, afectate de corupţie şi rămase cele mai sărace din spaţiul comunitar.
