Circa 200 de țări participante la summitul ONU asupra climatului organizat în orașul scoțian Glasgow, așa-numitul COP26, s-au angajat să accelereze combaterea încălzirii globale, fără a garanta, însă, limitarea acesteia la 1,5 grade Celsius. Nu e garantat nici sprijinul solicitat de statele cele mai sărace, precar industrializate și, prin urmare, cel mai puțin vinovate de încălzirea globală. Două săptămâni de negocieri, adesea dure, au condus la o declarație comună care, scriu analiștii, permite, de fapt, utilizarea combustibililor fosili, deși îndeamnă la reducerea treptată a folosirii cărbunelui. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a recunoscut că voinţa politică nu a fost suficientă pentru a depăşi contradicţiile profunde dintre ţări. El a avertizat că o catastrofă climatică este iminentă. Amfitrionul summitului, premierul britanic, Boris Johnson, a spus, la rândul său, că rămân multe de făcut în anii următori. Celebra activistă ecologistă Greta Thunberg și-a reluat acuzațiile privind lipsa de voință a liderilor politici și a repetat că singurul rezultat al COP26 este vorbăria sterilă.
În cursul COP26, peste 100 de ţări ale lumii s-au angajat să stopeze defrişările până în 2030, pentru a stăvili, şi în acest mod, încălzirea globală. Șefii de stat şi de guvern prezenți la Glasgow au promis să protejeze pădurile, calificate drept plămânii planetei, fiindcă neutralizează mare parte din miliardele de tone de gaze cu efect de seră, eliberate în atmosferă de activităţile umane. 80 dintre statele participante şi-au luat și angajamentul de a reduce în următorul deceniu cu 30% emisiile de metan, unul dintre gazele care provoacă efectul de seră. Câteva zeci de delegații participante au promis, de asemenea, să privilegieze agricultura ecologică.
România a fost reprezentata de președintele Klaus Iohannis, care, săptămâna trecută, a susţinut la Galsgow aşa-numita Declarație Națională. România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, se angajează să contribuie la eforturile acesteia de a reduce cu cel puțin 55% emisiile de gaze cu efect de seră până în 2030, comparativ cu nivelul din 1990, și de a atinge neutralitatea climatică până în 2050.
