Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite a prelungit cu un an, printr-un vot unanim, mandatul misiunii militare europene de menținere a păcii în Bosnia-Herțegovina (Eufor Althea). Aceasta numără circa șase sute de oameni și a fost desfășurată în 2004, în locul trupelor NATO ce au vegheat la o tranziție pașnică după războaiele intercomunitare care au însoțit dezmembrarea fostei Iugoslavii. Votul intervine într-un moment în care liderii politici ai comunității sârbe bosniace își multiplică declarațiile privind secesiunea, iar Rusia, una dintre protectoarele lor, refuză să-l recunoască pe noul reprezentant special la Sarajevo al Uniunii Europene, fostul ministru german Christian Schmidt.
Moscova contestă chiar legitimitatea acestui post, preluat Schmidt în vară, de la diplomatul austriac Valentin Inzko, care-l ocupase 12 ani. Membră a Uniunii Europene și a Consiliului de Securitate, Franța a explicat din nou, prin vocea reprezentantului său la ONU, Nicolas de Rivière, că Schmidt are un rol esențial pentru echilibrul politic din Bosnia. Principala sa misiune e aceea de a veghea la respectarea acordurilor de pace de la Dayton, ce au pus capăt conflictului intercomunitar, soldat, între 1992 și 1995, cu peste o sută de mii de morți. Schmidt afirmase că vrea să ajute Bosnia să devină un stat normal și funcțional, misiune despre care a spus că nu e defel facilă, dar nu imposibilă.
Membrul sârb al președinției tripartite de la Sarajevo, Milorad Dodik, a calificat, în mod repetat, Bosnia drept o țară imposibilă și o construcție impusă comunităților componente și a apreciat că e preferabilă o separare pașnică. Aceasta, crede el, ar fi pentru Balcani o soluție mult mai bună decât situația din prezent. Dodik pledează chiar pentru crearea unei armate proprii a entității sârbe din Bosnia, Republica Srspka. După război, ţara e divizată administrativ între federația croato-musulmană și republica sârbilor bosniaci, legate prin instituţii centrale. Președinții celor trei comunități asigură, prin rotație, șefia statului.
