Planul de redresare economică pentru Republica Moldova este o probă a solidarităţii Uniunii Europene cu aceasta – afirmă şeful diplomaţiei de la Bucureşti, Bogdan Aurescu, după ce Executivul comunitar a aprobat un ajutor de 600 de milioane de euro, ce le vor livraţi autorităţilor de la Chişinău în următorii trei ani. Banii vor fi oferiţi sub formă de granturi, asistenţă macro-financiară şi investiţii. Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a apreciat că Republica Moldova se află la o răscruce, iar sprijinul financiar oferit de Bruxelles constituie un efort fără precedent pentru a o ajuta pe drumul său spre redresare şi pentru a impulsiona o agendă ambiţioasă de reforme, în interesul cetăţenilor săi. Acest plan ilustrează forţa asocierii noastre şi solidaritatea în a combate împreună pandemia de COVID-19 - a mai declarat Ursula von der Leyen. Pachetul se bazează pe câţiva piloni: managementul finanţelor publice şi guvernanţă economică, economie competitivă, comerţ şi IMM-uri, infrastructură, educaţie şi ocuparea forţei de muncă, precum şi pe reforma statului de drept şi a justiţiei. Luna trecută, șeful Delegației Uniunii Europene la Chișinău, Peter Michalko, constata că reforma justiției din Republica Moldova nu progresează, ci regresează. Deși s-au investit sume colosale, justiția din Republica Moldova este departe de a fi una independentă, iar influența intereselor politice sau economice a fost evidentă și în trecut și acest lucru nu s-a schimbat – acuză Michalko. El consideră promovarea în funcții cheie din justiție a unor persoane cu grave probleme de integritate o dovadă că sistemul e complet nefuncțional. Diplomatul european crede că noul Parlament, care va fi ales la 11 iulie, are menirea de a susține reformele ce vor asigura indepedența justiției și combaterea corupției mari. „S-a văzut și la alegerile prezidențiale că oamenii vor schimbări și reforme” – a conchis șeful Delegației Uniunii Europene la Chișinău,
cu trimitere la victoria de anul trecut a candidatei pro-occidentale Maia Sandu asupra fostului șef al statului, socialistul filorus Igor Dodon. Mandatul lui Peter Michalko expiră în august. Presa susține că viitorul ambasador al Uniunii Europene ar putea fi Janis Mazeiks, fost reprezentant al Letoniei pe lângă Consiliul Europei. Excelent vorbitor de limbă română, slovacul Peter Michalko a venit în Republica Moldova în 2017 și a devenit unul dintre cei mai populari diplomați acreditați la Chișinău, dar și una dintre țintele predilecte ale stângii pro-moscovite. În februarie, ambasadori ai ţărilor membre ale Uniunii Europen au dat publicităţii o declaraţie comună, în care respingeau atacurile publice lansate la adresa şefului misiunii comunitare, Peter Michalko, şi a altor ambasadori de către Partidul Socialiştilor, al fostului președinte filorus Igor Dodon, şi de deputatul fugar Ilan Şor. '''UE şi statele sale membre promovează în mod constant o bună cooperare cu Republica Moldova şi îşi demonstrează sprijinul inclusiv printr-un număr mare de proiecte care oferă beneficii tangibile tuturor oamenilor din ţară'' - subliniază declaraţia, publicată pe pagina de Facebook a Ambasadei României la Chișinău, în limbile română, engleză, franceză şi rusă. Documentul a fost semnat de ambasadorii Uniunii Europene, Austriei, Belgiei, Bulgariei, Cehiei, Ciprului, Croaţiei, Danemarcei, Estoniei, Franţei, Germaniei, Greciei, Irlandei, Italiei, Letoniei, Lituaniei, Olandei, Poloniei, României, Slovaciei, Spaniei și Suediei. Socialiștii, cu cel mai numeros grup parlamentar în Legislativul de la Chișinău, l-au atacat virulent pe Peter Michalko, după ce diplomatul a vorbit despre legile adoptate de pe o zi pe alta de către deputați. Controversat om de afaceri, cu cetățenii multiple, și acuzat în dosarul privind deturnarea a circa unui miliard de dolari din sistemul bancar, fugarul Şor a lansat, la rându-i, un val de acuzaţii dure la adresa ambasadorului, care și-ar dori 'să preia controlul total asupra Republicii Moldova', după ce acesta a calificat drept îngrijorător faptul că 'persoane implicate în fraudă bancară decid în ceea ce priveşte formarea guvernului'. Un recent sondaj de opinie operat în Republica Moldova relevă că vectorul european domină vectorul euro-asiatic. Pentru aderarea la Uniunea Europeană se declară 67,3% dintre respondenți. Circa 30% dintre cetățenii Republicii Moldova declară că își doresc și aderarea la NATO.
Dacă duminica viitoare ar fi organizat un referendum pe acestă temă, 41,6% dintre respondenți ar spune că vor unirea cu România. Datele au fost obținute în urma realizării unui studiu sociologic de către compania Date Inteligente iDATA. Sondajul a fost realizat în perioada19-28 mai pe un eșantion de 1227 de respondenți și are o marjă de eroare de +-2,7%.
