Noul raport al Comisiei Europene despre respectarea statatului de drept arată că stuația privind amenințările, cazurile de hărțuire și de violență împotriva jurnaliștilor este mai îngrijorătoare față de anul trecut. Comisia remarcă absența oricăror garanții specifice sau mecanisme de cooperare între diferitele părți interesate pentru a proteja jurnaliștii de acest tip de atacuri. Presa, în general, continuă să aibă probleme cu transparența, iar audiovizualul public cu conducerile politizate care nu stimulează independența și performanța. În acest timp persistă preocupările cu privire la funcționarea și bugetul Consiliului Național al Audiovizualului (CNA). Rămân preocupări și în privința implementării cadrului legal pentru accesul la informație și încă lipsește o protecție cuprinzătoare a avertizorilor publici. Societatea civilă se confruntă, la rândul ei cu provocări atât juridice, cât și practice. Spațiul societății civile a continuat să fie evaluat ca restrâns, dar există planuri de simplificare a procedurilor de înregistrare pentru organizațiile neguvernamentale.
Cadrul legal privind integritatea rămâne fragmentat. Din cele două camere parlamentare, Senatul încă nu a definit criterii obiective pentru a decide asupra cererilor de ridicare a imunităţilor parlamentare.
Aplicarea Codului de conduită și absența regulilor de lobby pentru parlamentari rămân o preocupare și încă n-au fost încă stabilite regulile pentru funcționarii publici care trec în sectorul privat.
Transparența finanțării partidelor politice și aplicarea regulilor aferente sunt limitate.
Nivelul perceput de independență judiciară în România continuă să fie mediu atât în rândul publicului larg, cât și al companiilor. De asemenea, percepția experților și a directorilor de afaceri este că nivelul corupției în sectorul public rămâne ridicat.
Strategia Națională Anticorupție pentru perioada 2021-2025 a fost adoptată, dar implementarea ei efectivă ar necesita un sprijin politic hotărât. Eficacitatea anchetei și sancționării corupției continuă să se îmbunătățească, inclusiv prin avansarea cazurilor care au fost întrerupte de câțiva ani.
În schimb au fost reduse competențele DNA, ceea ce ar putea avea un impact negativ asupra activității sale și a cercetării unor cazuri.
Guvernul României și-a asumat un angajament clar față de principiul primatului dreptului UE, dar rămân îngrijorări cu privire la contestarea acestui principiu de către Curtea Constituțională.
