Încetarea focului era respectată, joi, la amiază, la granița dintre Armenia și Azerbaidjan, după două zile de lupte, soldate cu peste 150 de morți. Ciocnirile, care au izbucnit marţi, s-au încheiat în noaptea de miercuri spre joi, „mulţumită implicării comunităţii internaţionale” - susţine Consiliul Naţional de Securitate al Armeniei, citat de media inetrnaţionale. Rusia, mediatorul tradițional în această regiune, anunțase marți dimineața un armistițiu, dar acesta fusese încălcat imediat, cele două tabere acuzându-se reciproc de bombardamente. Armenia a declarat că a pierdut 105 militari și a acuzat Azerbaidjanul că ocupă o porțiune de 10 kilometri pătrați din teritoriul său. Autorităţile de la Baku, la rândul lor, au anunțat moartea a 50 de militari proprii. Aceste ciocniri sunt cele mai intense de la războiul dintre cele două țări ex-sovietice din sudul Caucazului, purtat în 2020 pentru controlul regiunii în dispută Nagorno-Karabah şi soldat cu 6.500 de morți și cu înfrângerea categorică a armenilor. Conflictul datează încă din ultimii ani 80, din epoca sovietică, şi a fost considerat un preludiu al destrămării URSS şi sfârşitul mitului despre armonia dintre etniile înglobate forţat de aceasta. Populată în principal de armeni, regiunea Nagorno-Karabah, susținută de Armenia, s-a separat de Azerbaidjan, ducând, la începutul anilor 1990, la un prim război între cele două republici. 30.000 de oameni au murit și sute de mii s-au refugiat atunci.
