Bulgarii își aleg, duminică, președintele și, pentru a treia oară anul acesta, deputații. Șeful statului în exercițiu, foarte popularul Rumen Radev, e considerat marele favorit al scrutinului prezidențial, dar, pentru a obține un nou mandat, va fi, probabil, nevoie de un al doilea tur, programat pe 21 noiembrie, în care se va confrunta cu respectatul rector al universității din Sofia, Anastas Gerdjikov. Pilot militar de carieră și novice în politică atunci când a fost ales prima oară, în 2016, cu sprijinul socialiștilor ex-comuniști, Radev i-a cucerit pe bulgari luând parte personal la manifestațiile anticorupție, îndreptate, în special, contra guvernului de centru-dreapta condus de longevivul premier Boiko Borisov, la putere din 2009 până în primăvara acestui an.
Deși asociat cu corupția endemică din cea mai săracă țară membră a Uniunii Europene, partidul lui Borisov, GERB, rămâne foarte influent pe scena politică de la Sofia. Profesorul Gerdjikov e candidatul său la președinție, iar în sondajele privind intențiile de vot la parlamentare GERB e lider, cu circa 24% din opțiuni. Urmează, cu câte 16 procente, socialiștii și noul partid Continuăm schimbarea, fondat de doi miniștri, foarte populari, din actualul guvern interimar, Kiril Petkov și Asen Vasilev, antreprenori și absolvenți ai universității Harvard.
S-a prăbușit în sondaje partidul antisistem "Există un astfel de popor", fondat de cântărețul și animatorul TV Slavi Trifonov, cotat cu doar 10%, după ce, pe 11 iulie, câstigase, la limită, primul rând de alegeri parlamentare anticipate, cu aproape 24%.
Un nou rând de alegeri parlamentare anticipate a devenit singura ieșire din blocajul politic prelungit, după ce șase partide, incompatibile ideologic și politic, au intrat în parlamentul unicameral de la Sofia atât în iulie, cât și pe 4 aprilie, când au avut loc alegerile la termen. Niciunul n-a reușit să creeze o majoritate parlamentară de jumătate plus unu din cei 240 de deputați. Analiști politici bulgari, citați de media internaționale, pronostichează, deja, că în 2022 va fi nevoie de noi alegeri, fiindcă nici viitorul Legislativ nu promite să decanteze o majoritate funcțională.
Instabilitatea politică se suprapune unei crize sanitare acute. Numărul total al bulgarilor contaminați care și-au pierdut viața de la declanșarea pandemiei de COVID-19 e de circa 25 de mii. Țara cu șapte milioane de locuitori are cea mai mica rată de vaccinare anti-COVID-19 dintre toți cei 27 de membri ai Uniunii Europene, de sub 30%, față de o medie comunitară de aproape 75 de procente.
