În Bulgaria au loc, duminică, alegeri parlamentare anticipate. Sunt în joc 240 de mandate de deputați, într-un Legislativ monocameral. Sondajele asupra intențiilor de vot sunt concordante în ceea ce privește ierarhia partidelor, dar oscilează în legătură cu procentele. Formațiunea antisistem nou apărută Există un astfel de popor (ITN) și partidul de centru-dreapta Cetățenii pentru dezvoltarea europenă a Bulgariei (GERB), care a dominat scena politică de la Sofia mai bine de un deceniu, rămân umăr la umăr, cu circa 20% din sufragii. Socialiștii, succesori ai fostului partid unic comunist pro-sovietic, rămân pe locul al treilea, cu 17%, urmați de Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți, a importantei minorități turce, cu aproape 11 procente. Alte două partide recent create, Bulgaria Democratică, favorita electoratului urban de dreapta, și Ridică-te, Bulgaria!, stânga populistă declarat anti-mafia, au 12, respectiv aproape 6% din opțiuni. Sondajul confirmă pronosticurile analiștilor, potrivit cărora viitorul Parlament de la Sofia riscă să fie la fel de fragmentat politic şi ideologic ca şi cel dizolvat recent. Bulgarii merg, iarăşi, la vot fiindcă fostul legislativ, abia ales, pe 4 aprilie, n-a putut genera o majoritate capabilă să instaleze un nou guvern. După dizolvarea Parlamentului, preşedintele Rumen Radev a desemnat un guvern interimar, dominat de fildelii săi, care gestionează problemele curente. Analiştii se tem că, nici după alegerile din vară, cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană nu va avea un Executiv capabil să învingă epidemia de COVID-19 şi să relanseze economia. Discursul din campania electorală anterioară al partidelor noi excludea orice colaborare cu GERB, socialiştii şi partidul turc, formaţiuni longevive pe scena politică şi despre care adversarii afirmă că sunt părţi ale aceluiaşi sistem corupt. Polemicile politice au fost amplificate după ce, la începutul lui iunie, Statele Unite au impus sancţiuni împotriva a şase cetăţeni şi 64 de entităţi din Bulgaria, despre care Washingtonul afirmă că joacă un rol important în corupţia endemică ce cangrenează țara. Potrivit Departamentului de Stat, citat de agenţiile de presă, sancţiunile îi vizează, între alţii, pe trei înalţi funcţionari şi pe deputatul Delyan Peevski, acuzat vehement de propriii săi compatrioţi că e veriga de legătură dintre putreda oligarhie bulgărească şi fostul premier conservator și lider GERB Boiko Borisov. Fost mogul media, Peevski e acuzat şi de Trezoreria americană că e implicat într-un veritabil sistem de dare şi luare de mită şi de trafic de influenţă, întins în sectoare şi instituţii cheie ale societăţii bulgare, cu complicitatea unui fost responsabil din serviciile speciale, Ilko Jelyazkov. Peevski, Jelyazkov şi omul de afaceri Vasil Bojkov au fost sancţionaţi în virtutea legii numite "Magnitsky", după numele unui avocat rus mort în detenţie, lege care combate corupţia şi încălcarea drepturilor omului şi care prevede îngheţarea tuturor bunurilor deţinute în Statele Unite de personajele incriminate. Fost preşedinte al celebrului club de fotbal Levski Sofia şi miliardar din afacerile cu jocuri de noroc, Bojkov, mai precizează experţii americani, a mituit în repetate rânduri oficiali guvernamentali de la Sofia, înainte ca justiţia bulgară să-l cerceteze, în 2020, pentru asasinat, racket şi spălare de bani. Refugiat în Dubai, el afirmă că i-a dat mită inclusiv lui Borisov, care a condus guvernul între 2009 şi mai 2021, şi ministrului său de Finanţe. Foştii şefi ai agenţiei pentru bulgarii din străinătate, Petar Haralampiev şi Krasimir Tomov, au fost, la rândul lor, inculpaţi fiindcă au comercializat sistematic acordarea cetăţeniei bulgare, ce implic[ şi obţinerea unui paşaport de cetăţean al Uniunii Europene. Ex-ministrul adjunct al Economiei, Alexandar Manolev, e şi el cercetat, din 2019, fiindcă a finanţat cu bani europeni, destinaţi ajutoarelor de dezvoltare, construcţia unei vile de lux. Toate aceste personaje, precum şi familiile lor, au interdicţie de a intra pe teritoriul Statelor Unite – a mai anunţat Departamentul de Stat. Ulterior, intrările în Palatul de Justiție din Sofia au fost blocate de manifestanți care voiau să-i împiedice accesul în clădire procurorului general, Ivan Gheșev, acuzat că e un protector al oligarhilor și căruia i se cere demisia încă de anul trecut. Lideri ai societății civile bulgare, citați de agențiile de presă, spun că Gheșev a transformat Parchetul în bâta de baseball a Mafiei și într-un scut al intereselor acesteia. "Laura Kövesi, Bulgaria are nevoie de tine" – e textul uneia dintre pancartele afișate de protestatari, adresat româncei din fruntea noului Parchet European antifraudă, fosta șefă a Direcției Naționale Anticorupție de la București. Gheșev, care, ca procuror general, supervizează munca tuturor anchetatorilor din Parchet și are ultimul cuvânt asupra investigațiilor lor, a fost una dintre țintele predilecte ale manifestațiilor antiguvernamentale, fiindcă era perceput drept un executant docil al ordinelor lui Borisov. Mandatul lui Gheșev nu expiră decât în 2026, dar mulți bulgari îl vor plecat cât mai repede.
