Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

Știri

Vilniusul și Bruxellesul acuză regimul autoritar de la Minsk că folosește migrația ilegală ca pe o armă politică

Object Name: DENMARK BALTIC CONFERENCE
© EPA-EFE/Mads Claus Rasmussen DENMARK OUT  |   Minister of Foreign Affairs of Lithuania Gabrielius Landsbergis

Ministrul lituanian de Externe, Gabrielius Landsbergis, și șeful diplomației comunitare, Josep Borrell, au acuzat Belarusul că folosește migranții ilegali ca pe o armă politică, după ce Uniunea Europeană a instituit noi sancțiuni contra regimului autoritar de la Minsk. Președintele Consiliului European, Charles Michel, apreciase, săptămâna trecută, că Belarusul joacă un rol în intensificarea bruscă a fluxului de migranți și avertizase că europenii nu sunt nici naivi, nici ușor de intimidat.  Și Statele Unite sunt îngrijorate de fluxul de migranți ilegali din Africa și Orientul Mijlociu care ajung în Lituania prin Belarus – a declarat, pentru media de la Vilnius, preluată de agențiile internaționale de presă, adjunctul secretarului american de Stat, George Kent. El a adăugat că Washingtonul urmărește subiectul îndeaproape și a evocat fluxul similar de migrație ilegală plecat, în 2015, din Rusia spre Finlanda și Suedia.  Lituania a început, vineri, să ridice o barieră la frontiera cu Belarusul,  pentru a stăvili fluxul de migranți alimentat de regimul belarus. Prima secțiune a acesteia, scrie presa, are 500 de metri lungime și 1,8 metri înâlțime și e confecționată din sârmă ghimpată. Anterior, premierul lituanian, Ingrida Simonyte, a anunțat că, pe lângă înălțarea gardului, armata va dubla patrulele de grăniceri de la frontiera cu Belarusul.

Încă din mai, liderul autoritar de la  Minsk, Aleksandr Lukașenko, a amenințat că nu va mai opri traficanții de droguri și migranții care vor să ajungă în Uniunea Europeană, după ce Bruxellesul a decis să instituie noi sancțiuni împotriva regimului său. Nu e doar un episod de migrație ilegală, așa cum vedem la alte frontiere ale Uniunii – a afirmat șefa guvernului de la Vilnius, după ce, de la începutul anului, circa 1.700 de oameni, originari din Irak, Iran, Siria, Turcia sau Egipt, au ajuns din Belarus în Lituania, prin zone împădurite de la granița comună. Agențiile de presă amintesc că Lituania nu se află pe rutele obișnuite ale migrației din Orientul Mijlociu și că, între 2017 și 2020,  a primit mai puțin de 90 de migranți anual. 679 de kilometri însumează granița dintre cele două foste republici sovietice, cu destine politice și geopolitice diferite. O democrație funcțională, profund atașată lumii libere și încă traumatizată de jumătate de secol de ocupație sovietică, Lituania e azi membră a NATO și a Uniunii Europene. Condus fără întrerupere de Lukașenko din 1994, Belarusul e calificat, frecvent, drept ultima dictatură din Europa și n-a ieșit niciodată de pe orbita Moscovei, care-l consideră un stat tampon în fața Occidentului.

Deja proaste, relațiile dintre Minsk și Bruxelles au ajuns la cel mai jos nivel imaginabil, după ce, pe 23 mai, jurnalistul Roman Protasevici pare să fi fost miza deturnării la Minsk a unui avion civil care zbura de la Atena, Grecia, la Vilnius, Lituania. Lukaşenko a pretins că a acţionat legal şi că a protejat vieţile pasagerilor deturnând avionul civil care mergea, după o alertă cu bombă. Potrivit media oficiale belaruse, citate de agenţiile internaţionale, el a calificat drept minciuni informaţiile că un avion militar de vânătoare MiG-29 al armatei belaruse a fost trimis să escorteze la sol cursa civilă operată de compania irlandeză Ryanair. Cel pe care mulţi îl numesc despotul de la Minsk s-a lamentat că împotriva ţării sale se poartă un război hibrid, iar inamicii au depăşit multe aşa-numite linii roşii. Lukaşenko a mai afirmat că blogerul Roman Protasevici e un terorist care plănuia o rebeliune sângeroasă. Șefii de stat și de guvern din țările membre ale Uniunii Europene au decis să închidă spațiul aerian comunitar pentru avioanele din Belarus și să adopte un nou set de sancțiuni contra regimului autoritar de la Minsk. Aproape două mii de curse comerciale survolau, săptămânal, Belarusul, a cărui companie aeriană, Belavia, opera, la rândul său, circa 20 de curse pe zi spre și dinspre Uniunea Europeană.
Regimul autoritar din Belarus mai pretinde că echipajul cursei operate de compania irlandeză Ryanair pe ruta Atena - Vilnius a decis să aterizeze la Minsk fără vreo ingerință exterioară, după ce a primit o alertă cu bombă la bord. Amenințarea ar fi fost trimisă în numele organizației palestiniene Hamas, care, pe fondul schimburilor de tiruri de rachete din Fâșia Gaza, ar fi somat Uniunea Europeană și statele membre să nu mai susțină Israelul. Potrivit autorităților de la Minsk, după primirea alertei, pilotul nu era obligat să aterizeze în Belarus, ci ar fi putut pleca fie spre Ucraina, fie spre Polonia vecine, în funcție de starea vremii și de rezerva de carburanți. Reprezentanții companiei aeriene irlandeze afirmă, în schimb, că agenții poliției politice belaruse, care și-a păstrat acronimul din epoca sovietică, KGB,  erau, deja, la bord, din momentul îmbarcării la Atena. Ei argumentează că avionul, reținut circa șapte ore la sol în Belarus, a plecat, în cele din urmă, la Vilnius, fără cinci  pasageri îmbarcați în Grecia, dintre care doar doi, opozantul belarus și partenera lui rusoaică, Sofia Sapega, au fost arestați la Minsk. Protasevici a apărut, luni, din nou, în fața camerelor de luat vederi și a declarat că se simte bine și că n-a fost bătut. Flancat de patru oficiali ai regimului de la Minsk, dintre care trei în uniformă, Protasevici a spus că nu a fost obligat să coopereze cu autoritățile, că a înțeles cât rău a făcut țării sale și că vrea să-și îndrepte greșelile. "Acesta nu e o conferință de presă, ci o scenă din Kafka și Orwell" – a reacționat, pe Twitter, un consilier important al liderei opoziției belaruse, Svetlana Tihanovskaia. A fost a doua apariție, pe care media internaționale o numesc zguduitorare, a lui Protasevici, după aceea de la televiziunea de stat din Belarus, care, la începutul lunii, a difuzat declaraţii de căinţă ale jurnalistului capturat. Acesta se recunoaşte vinovat şi adaugă că vrea să-şi îndrepte greşelile, pentru a putea duce o viaţă linştită, departe de politică. "Orice-ar spune acum e pură propagandă şi lipsit de adevăr” – a apreciat directorul ONG-ului Viasna, Ales Beliaţki. Şi tatăl jurnalistului, Dmitri Protasevici, exilat în Polonia, e convins că mărturiile televizate ale fiului său sunt efectul violenţelor, torturilor şi ameninţărilor primite în detenţie. 

Tags: Comisia Europeană

Alte știri
Premierul armean, Nikol Pașinian, și-a anunțat, duminică, demisia, dar a precizat că-și va exercita interimar atribuțiile până la alegerile legislative anticipate din iunie

Premierul armean, Nikol Pașinian, și-a anunțat, duminică, demisia, dar a precizat că-și va exercita interimar atribuțiile până la alegerile legislative anticipate din iunie

În ajunul demisiei, Armenia a obținut un enorm succes diplomatic, după ce președintele american, Joe Biden, a devenit primul lider de la Casa Albă ce recunoaște genocidul antiarmenesc declanșat, acum 106 ani, de imperiul otoman.

Ucraina și numeroase țări partenere au început, luni, exerciții militare comune în Marea Neagră

Ucraina și numeroase țări partenere au început, luni, exerciții militare comune în Marea Neagră

Adjunctul ministrului rus de Externe, Serghei Riabkov, a acuzat, săptămâna trecută, Marea Britanie şi Statele Unite că vor să provoace un conflict în Marea Neagră și a ameninţat că ruşii îşi vor apăra frontierele cu orice mijloace, inclusiv militare.

G4Media: Șapte concluzii-cheie ale summitului de la București pe securitate la care a participat președintele Biden. România ridică miza în competiția tacită cu Polonia

G4Media: Șapte concluzii-cheie ale summitului de la București pe securitate la care a participat președintele Biden. România ridică miza în competiția tacită cu Polonia

Marea Neagră devine o zonă tot mai importantă pentru SUA și NATO, iar Rusia și China sunt definite clar drept provocări pentru alianță. Sunt două dintre concluziile summitului virtual al liderilor statelor membre UE și NATO din flancul estic al Europei, găzduit luni de România, la care a participat virtual și președintele Joe Biden. După ce a organizat și în aprilie și trilaterala de securitate cu Polonia și Turcia, la care au fost invitate în premieră Ucraina și Georgia, România se profilează ca un pivot tot mai important al NATO în est. Bucureștiul beneficiază și de relația rece dintre Administrația Biden și Varșovia, scrie Cristian Pantazi pe G4Media.

13 Jul 2021

Timp de citire: 5 min
Criza din Ucraina: 90 de tone de armament letal oferit de Statele Unite au ajuns, sâmbătă, la Kiev
Criza din Ucraina: 90 de tone de armament letal oferit de Statele Unite au ajuns, sâmbătă, la Kiev

Livrarea, în valoare de 200 de milioane de dolari, e prima tranșă dintr-un pachet mai amplu de asistență.

22 Jan 2022
Criza din Ucraina: Germania va livra, luna viitoare, un spital de campanie Ucrainei și va asigura formarea personalului necesar
Criza din Ucraina: Germania va livra, luna viitoare, un spital de campanie Ucrainei și va asigura formarea personalului necesar

Oficialii de la Berlin amintesc că soldații ucraineni răniți grav în luptele cu secesioniștii pro-ruși din estul țării primesc îngrijiri în spitalele armatei germane, Bundeswehr.

22 Jan 2022
Monitor Fake News, Nr. 13: Psihoză în masă, Soare made in China și cum a fost anunțată conspirația Covid la J.O. din 1992
Monitor Fake News, Nr. 13: Psihoză în masă, Soare made in China și cum a fost anunțată conspirația Covid la J.O. din 1992

Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.

22 Jan 2022
România: un nou record al numărului de infectări cu COVID-19 consemnate într-o singură zi
România: un nou record al numărului de infectări cu COVID-19 consemnate într-o singură zi

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, spune că mortalitatea generată de COVID este în prezent de până la zece ori mai mică decât în octombrie, când se înregistra un număr similar de cazuri de contaminare.

21 Jan 2022