Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

Știri

Un militant din opoziția belarusă a fost găsit mort la Kiev

Object Name: UKRAINE BELARUS ANTI LUKASHENKO PROTEST
©EPA-EFE/SERGEY DOLZHENKO  |   Belarusians living in Ukraine along with their supporters and Ukrainian activists hold placard during a rally, near the Belarus embassy in Kiev, Ukraine, 23 July 2021.

Un militant din opoziția belarusă a fost găsit, marți, spânzurat într-un parc din capitala Ucrainei vecine, Kiev. Vitali Șîșov, șef al așa-numitei Case belaruse din Ucraina, o organizație non-guvernamentală ce le acordă sprijin compatrioților refugiați din cauza represiunii din țara lor, dispăruse în ajun, după ce plecase la jogging. Poliția ucraineană ia în calcul o crimă deghizată în suicid. Șîșov e doar unul dintre numeroșii opozanți belaruși exilați în țările vecine, Ucraina, Polonia sau Lituania, după ce regimul autoritar de la Minsk a dezlănțuit o prigoană sălbatică împotriva tuturor contestatarilor săi.

Luna trecută, o instanţă din Belarus a condamnat 11 studenţi şi un profesor pentru că au participat, în trecut, la manifestaţii antiprezidenţiale. Sub acuzaţia că ar fi perturbat grav ordinea publică în universitatea lor, profesorul şi zece dintre studenţi vor sta după gratii doi ani şi jumătate, iar al unsprezecelea student doi ani.

Percheziții și arestări au avut loc, tot în iulie, şi printre militanții celor mai importante organizații pentru apărarea drepturilor omului. Au fost vizate cel puțin șase dintre acestea, Viasna, Belarusski Helsinki Comitet, Gender Perspectives, Lawtrend, Imena, Human Constanta, precum și sediile Asociației jurnaliștilor belaruși, formațiunii de opoziție Frontul Popular sau unei asociații de sprijin pentru diaspora belarusă.

Semnalul, remarcă observatorii, l-a dat însuși președintele autoritar Aleksandr Lukașenko, care, în cursul unei recente întrevederi cu omologul și protectorul său rus, Vladimir Putin, a cerut să fie aduse în fața justiției ceea ce a numit „ONG-urile murdare", care ar răspândi teroarea în țară. Celebra organizație internațională pentru apărarea drepturilor omului Amnesty International a denunțat, prompt, distrugerea societății civile într-o țară din inima Europei, iar ministrul britanic de Externe Dominic Raab a cerut eliberarea imediată a oamenilor reținuți. 

Anteior, încă unul dintre exponenții de marcă ai opoziției belaruse, Viktor Babarîko, a fost condamnat la 14 ani de închisoare, pentru presupuse fapte de corupție. El trebuie să achite un prejudiciu de 46 milioane de ruble belaruse (echivalentul a circa 15 milioane de euro) și o amendă de 45.000 de euro și nu mai poate ocupa funcții de conducere. Babarîko își va ispăși pedeapsa într-o colonie penitenciară de maximă securitate. Potrivit organizației non-guvernamentale pentru apărarea drepturilor omului Viasna, acuzațiile care i-au fost aduse sunt primire de mită și spălare de bani, pe care le-ar fi comis la șefia Belgazprombank, filiala belarusă a unei bănci din portofoliul gigantului energetic rusesc Gazprom. Șapte subalterni de-ai săi, care s-au recunoscut vinovați și au depus mărturie contra șefului, au primit între trei și șase ani și jumătate de închisoare.

Azi în vârstă de 57 de ani, Babarîko a fost arestat în iunie 2020, când era considerat cel mai puternic contracandidat al lui Lukașenko la scrutinul prezidențial ce avea să urmeze în august. Extrem de probabil fraudate, alegerile ar fi fost câștigate de Lukașenko cu 80% și au fost urmate de proteste masive, violent reprimate. Comentatorii afirmă, sarcastic, că justiţia specializată în procese politice a devenit sectorul cel mai dinamic al societăţii belaruse.

La Gomel, în sud-estul Belarusului, a început procesul cu uşile închise intentat unui grup de opozanţi ai regimului, între care Serghei Tihanovski, a cărui soţie, Svetlana, a devenit lidera opoziţiei. Video-bloger popular, arestat, anul trecut, în mai, Tihanovschi e judecat, alături de o figură istorică a opoziţiei, Mikola Statkevici, şi de alţi patru oameni, sub acuzaţiile că pregăteau dezordini de masă şi că au incitat la ură. După un model consacrat în epoca sovietică, acuzaţii asistă la audieri din două cuşti cu gratii.

La începutul lui iunie, un militant al opoziției a încercat, aparent, să se sinucidă în plină instanță, înfigându-și în gât un stilou. Inculpat pentru numeroase capete de acuzare de justiția regimului, Stepan Latîpov s-a urcat pe o bancă din cușca cu gratii în care era ținut în sala de judecată, și-a înfipt obiectul ascuțit în gât și a fost, în cele din urmă, evacuat în stare de inconștiență. Latîpov a fost arestat anul trecut, pe 15 septembrie, în apropierea blocului din Minsk în care locuia, cunoscut ca un focar de revoltă față de regim. După ce a coordonat un grup de protestatari pe rețelele sociale, el e judecat acum pentru fraudă, fiindcă a creat un atelier care producea obiecte-simbol ale opoziției, și pentru că s-a opus polițiștilor în momentul arestării. Opozantul și fostul candidat la președinție Andrei Sannikov, aflat în  exil în Polonia, afirmă că gestul lui Latîpov e „un act de disperare" și că omul era bătut și torturat de multă vreme.

Zeci de mii de oameni au fost arestați, iar principalii lideri ai opoziției sunt fie după gratii, fie în exil. Potrivit Viasna, cinci sute de prizonieri politici ar mai fi în închisorile regimului, iar condamnările în procese trucate curg pe bandă rulantă. Liderul unui partid de opoziţie, Pavel Severineţ, şi alţi şase militanţi au fost condamnaţi la pedepse cu închisoare între 4 şi 7 ani, pentru participarea la ceea ce instanţa a numit tulburări de amploare. Severineţ, care conduce un partid creştin-democrat neînregistrat de autorităţi, a mai făcut, în deceniul trecut, trei ani de închisoare, tot pentru activism politic. El se află, acum, în detenţie de aproape 12 luni, deci nu ar fi putut participa la masivele proteste antiprezidenţiale de anul trecut, izbucnite în august. Anterior, Curtea Supremă de Justiție din Belarus a condamnat un ofițer din armată la 18 ani de închisoare, sub acuzația de trădare, fiindcă a divulgat un document din interiorul ministerului Apărării în care era prevăzută intervenția militarilor contra protestatarilor antiprezidențiali. Fostul căpitan Denis Urad ar fi divulgat secrete de stat și ar fi afectat interesul național fiindcă a trimis în martie către media belaruse favorabile opoziției o copie a unei scrisori în care ministrul de Interne, Ivan Kubrakov, cere armatei să contribuie la reprimarea protestelor. Și un muzician  a fost condamnat la șase ani de închisoare fiindcă trupa lui s-a implicat în protestele de anul trecut. Bateristul Aleksei Sanciuk, 30 de ani, căsătorit și tatăl unei fetițe de opt ani, a fost acuzat de acţiuni care ar încălca grav ordinea publică și de incitare la revoltă în masă, fiindcă a blocat traficul fluturând un drapel în alb-roşu, culorile opoziţiei față de regim, şi i-a îndemnat pe manifestanţi să aplaude. El fusese reținut anul trecut, în noiembrie, împreună cu colegii de trupă, care au primit, la rândul lor, câte 15 zile de detenție pentru participarea la manifestații neautorizate.

Cu imaginea externă făcută praf, acuzat în toată lumea de terorism de stat şi de piraterie aeriană după deturnarea unui avion civil care zbura de la Atena la Vilnius pentru a captura un opozant aflat la bord, regimul de la Minsk îşi continuă imperturbabil represiunea contra tuturor consestatarilor săi. În mai, un alt opozant a murit în închisoarea în care fusese întemnițat, tot fiindcă a participat la manifestațiile antiprezidențiale. Potrivit media locale, citate de agențiile internaționale, Vitold Așurok a încetat din viață la vârsta de 50 de ani, în urma unui stop cardiac, produs într-o colonie pentenciară din estul țării. Decesul a fost confirmat și de apropiații opozantului, fost membru al Frontului Popular Belarus, formațiune care a promovat independența față de Moscova, obținută în 1991, și coordonator al mișcării civice „Pentru Libertate".
În ianuarie, după un proces cu ușile închise, el a fost condamnat la cinci ani de detenție, sub acuzațiile de tulburare a ordinii publice și violențe față de polițiști. 

Zece opozanţi belaruşi au depus, în Germania, o plângere împotriva regimului, pentru acte de tortură sistematică. Plângerea vizează represiunea poliţienească şi s-ar încadra în ceea ce juriştii numesc tortură de stat, infracţiune care ar putea fi sancţionată de justiţia germană, graţie competenţei sale universale în ceea ce priveşte crimele contra umanităţii şi politicile de represiune sistematică. La putere din 1994 şi calificat, frecvent, drept ultimul dictator din Europa, Lukaşenko a reprimat dur protestele fără precedent care, luni în şir, au urmat scrutinului de anul trecut şi la care au participat zeci de mii de oameni. Cei mai mulţi lideri ai opoziţiei au fost fie întemniţaţi, fie obligaţi să se exileze. Avocaţii opozanţilor care s-au adresat justiţiei germane vorbesc despre mai bine de o sută de cazuri de tortură, violenţe fizice, umiliri, insulte, privare de somn şi de hrană, toate cu grave consecinţe asupra sănătăţii victimelor, şi conchid că statul belarus se comportă bestial cu propriii săi cetăţeni.

Tags: Ucraina

Alte știri
Președinta Comisie Europene, Ursula von der Leyen, a amenințat că va lansa o procedură de infringement contra Ungariei

Președinta Comisie Europene, Ursula von der Leyen, a amenințat că va lansa o procedură de infringement contra Ungariei

Analiștii califică avertismentul drept un nou episod în polemica ce opune Budapesta Bruxellesului și pe conservatorii ungari creștin-democraților din Germania, între care și șefa Executivului comunitar.

Slovenia preia, joi, președinția rotativă a Uniunii Europene

Slovenia preia, joi, președinția rotativă a Uniunii Europene

Actualul premier conservator Janez Jansa, un apropiat al omologului său din Ungaria vecină, Viktor Orban, a avut numeroase dispute cu Bruxellesul, pe teme precum statul de drept, cooperarea cu noul Parchet European sau libertatea presei.

Premieră în justiția românească: condamnare pentru negarea Holocaustului

Premieră în justiția românească: condamnare pentru negarea Holocaustului

Un fost ofițer SRI a primit un an şi o lună de închisoare cu suspendare pentru publicarea unor texte în care neagă Holocaustul

03 Aug 2021

Timp de citire: 7 min
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a apreciat, miercuri, că la nivel comunitar ar trebui luată în calcul instituirea vaccinării obligatorii împotriva COVID-19
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a apreciat, miercuri, că la nivel comunitar ar trebui luată în calcul instituirea vaccinării obligatorii împotriva COVID-19

Statisticile confirmă că rata modestă de imunizare e direct proporțională cu numărul deceselor provocate de noul coronavirus.

01 Dec 2021
Românii de pretutindeni au celebrat, miercuri, Ziua Naţională şi împlinirea a 103 ani de la crearea statului naţional unitar
Românii de pretutindeni au celebrat, miercuri, Ziua Naţională şi împlinirea a 103 ani de la crearea statului naţional unitar

În vara lui 1940, în urma unui ultimatum, URSS a anexat atât Basarabia, cât şi nordul Bucovinei, teritorii care aparţin, în prezent, fostelor republici sovietice Moldova şi Ucraina.

01 Dec 2021
Talibanii afgani au cerut, din nou, Statelor Unite să deblocheze cele nouă miliarde și jumătate de dolari ale băncii centrale de la Kabul, înghețate în bănci americane
Talibanii afgani au cerut, din nou, Statelor Unite să deblocheze cele nouă miliarde și jumătate de dolari ale băncii centrale de la Kabul, înghețate în bănci americane

Analiștii spun că banii din America sunt vitali pentru Afganistan, unde economia s-a prăbușit din nou, guvernul nu poate plăti mărfurile importate, iar angajații statului nu și-au mai primit salariile de câteva luni.

01 Dec 2021
Ucraina a cerut NATO să pregătească sancțiuni economice împotriva Rusiei și să-și intensifice cooperarea militară cu Kievul
Ucraina a cerut NATO să pregătească sancțiuni economice împotriva Rusiei și să-și intensifice cooperarea militară cu Kievul

Secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, avertizase, deja, că orice agresiune a Rusiei contra vecinei sale va costa scump și va fi urmată de consecințe politice și economice.

01 Dec 2021