Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

Știri

Trei soldați armeni au fost uciși în ciocniri la frontiera cu Azerbaidjanul

NAGORNO KARABAKH CONFLICT
©EPA-EFE/CHRISTOPHE PETIT TESSON  |   An Armenian soldier prays in front of a cross at a military position in Martakert in Nagorno-Karabakh

Trei soldați armeni au fost uciși şi doi răniţi miercuri, în confruntări cu forțele azere, la granița dintre cele două țări. Au fost răniţi şi doi militari azeri în această cea mai sângeroasă ciocnire de la sfârșitul războiului din Nagorno Karabakh, din 2020. După violenţele care au izbucnit peste noapte și au continuat până dimineața târziu, armenii şi azerii au anunțat că au acceptat o încetare a focului la frontieră. „S-a ajuns la un acord pentru restabilirea regimului de încetare a focului în sectorul nord-estic al frontierei armeano-azere cu medierea forțelor ruse de menținere a păcii” – a precizat Ministerul Apărării de la Erevan. De cealaltă parte, Azerbaidjanul a confirmat că a acceptat această inițiativă rusă de a pune capăt violenţelor, care au avut loc în special în jurul satului Sotk, lângă regiunea Kelbajar, una dintre cele asupra căreia Baku a preluat controlul, după războiul din Nagorno-Karabakh.

Ambele părți s-au reproșat reciproc pentru această „provocare”, la fel ca în ciocnirile anterioare. „Azerbaidjanul presează în mod deliberat o escaladare a situației, în contextul în care forțele sale au rămas ilegal pe teritoriul suveran al Armeniei” – afirmă Ministerul armean de Externe. În replică, Ministerul azer al Apărării susţine că „Armenia poartă întreaga responsabilitate pentru escaladarea tensiunilor la frontieră”. Diplomaţia de la Baku promite să „reacționeze decisiv la atacurile asupra integrității teritoriale a țării”.

Tensiunile au rămas la un nivel maxim între cei doi vecini caucazieni de la sfârșitul conflictului de șase săptămâni din toamna anului trecut, soldat cu peste 6.500 de morți, o derută totală în rândul militarilor armeni şi un acord de încetare a focului mediat de Moscova – notează agenţiile internaţionale de presă. În ultimele luni, mai multe ciocniri armate au opus Armenia și Azerbaidjanul la granița lor comună, în timp ce Erevan acuză Baku că s-a „infiltrat” pe teritoriul său pentru a prelua controlul asupra zonelor care se învecinează cu lacul Sev, divizat între cele două țări.

În luna mai, pe când cerea sprijin militar de la Rusia, aliata Armeniei, prim-ministrul Nikol Paşinian spunea că dorește să ajungă la un acord pentru rezolvarea disputelor de frontieră prin „mijloace diplomatice și nu prin mișcări de trupe”. În aceeaşi zi, președintele azer Ilham Aliev declara că a sosit momentul ca părţile să înceapă să lucreze la un acord de pace, solicitând „reducerea la minimum a riscurilor viitoare”. În pofida acestor declarații de bunăvoință, violenţele au crescut, suscitând teama faţă de reizbucnirea conflictului între cele două țări.


Alte știri
Liderul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Igor Grosu, a fost ales preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova

Liderul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Igor Grosu, a fost ales preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova

PAS, cu cele 63 de mandate în noul Legislativ, a anunţat constituirea majorităţii parlamentare absolute.

După Rusia, Ungaria cumpără vaccin anti-COVID şi din China

După Rusia, Ungaria cumpără vaccin anti-COVID şi din China

Analiştii consideră că guvernul suveranist de la Budapesta se detaşează, o dată în plus, de Uniunea Europeană

Grecia i-ar putea deporta în Turcia pe afganii cărora le-a refuzat cererile de azil

Grecia i-ar putea deporta în Turcia pe afganii cărora le-a refuzat cererile de azil

Pentru moment prioritatea Atenei este evacuarea cetăţenilor europeni şi a afganilor care au colaborat în trecut cu forţele armate elene în cadrul misiunilor NATO. Lideri europeni spun că UE trebuie să-i primească pe afganii care fac obiectul unei ameninţări imediate și le cer statelor membre să-şi accelereze operaţiunile de preluare de refugiaţi pe teritoriile lor.

28 Jul 2021

Timp de citire: 2 min
NOVAYA GAZETA: Război nu va fi. Pentru că acesta poate fi pierdut
NOVAYA GAZETA: Război nu va fi. Pentru că acesta poate fi pierdut

Iulia Latynina explică, în Novaya Gazeta, de ce Rusia nu va lupta într-un război, iar mișcările de trupe de la frontiera cu Ucraina reprezintă o încercare de forțare a SUA la dialog.

29 Nov 2021
Una dintre vedetele campionatului american de baschet (NBA), turcul Enes Kanter, de la  Boston Celtics, a primit cetățenia Statelor Unite
Una dintre vedetele campionatului american de baschet (NBA), turcul Enes Kanter, de la Boston Celtics, a primit cetățenia Statelor Unite

Pașaportul lui turcesc fusese revocat acum patru ani, după ce sportivul criticase regimul islamo-conservator al președintelui Recep Tayyip Erdogan.

29 Nov 2021
NATO și Uniunea Europeană vor să-și intensifice cooperarea, pentru a contracara amenințările hibride din partea Rusiei și Belarusului
NATO și Uniunea Europeană vor să-și intensifice cooperarea, pentru a contracara amenințările hibride din partea Rusiei și Belarusului

Șefa executivului comunitar, Ursula von der Leyen, a anunțat triplarea, până la la 200 de milioane de euro, a fondurilor europene destinate vecinilor Belarusului, Polonia, Lituania și Letonia, pentru a-și securiza frontierele.

29 Nov 2021
Grecia a inaugurat două noi centre de primire a solicitanților de azil, pe insulele din Marea Egee
Grecia a inaugurat două noi centre de primire a solicitanților de azil, pe insulele din Marea Egee

Noile capacități de găzduire au fost construite cu fonduri acordate de Uniunea Europeană, de circa 276 de milioane de euro, și sunt menite să înlocuiască vechile tabere sordide, în care erau înghesuiți mii de oameni, în condiții pe care media internaționale le califică drept insalubre.

29 Nov 2021