Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

Știri

Trei jurnaliști sârbi au primit amenințări cu moartea după ce au scris despre masacrul de la Srebrenica, din Bosnia, din 1995

Object Name: BOSNIA SREBRENICA MASACCRE 1995
©EPA-EFE/FEHIM DEMIR  |   Bosnian Muslims pray during the funeral in the Potocari Memorial Center, Srebrenica, Bosnia and Herzegovina, 11 July 2020, where 9 newly-identified Bosnian Muslims.The burial was part of a memorial ceremony to mark the 25th anniversary of the Srebrenica genocide, considered the worst atrocity of Bosnia's 1992-95 war. More than 8,000 Muslim men and boys were executed in the 1995 killing spree after Bosnian Serb forces overran the town.

Trei jurnaliști sârbi au primit amenințări cu moartea și au fost ținta unei campanii de defăimare în media pro-guvernamentale belgrădene, după ce au scris despre masacrul comis de trupele sârbilor bosniaci la Srebrenica, în 1995 – a anunțat celebra organizație Reporteri fără frontiere (RSF), preluată de agențiile de presă. Marko Vidojkovic, Dejan Kozul și Zeljko Veljkovic au fost victimele intimidării pe rețele de socializare și ținta unor amenințări care includeau măcelărirea lor și a familiilor lor. Veljkovic a fost discreditat în presa puterii, iar pe Kozul, care a primit sute de amenințări, l-a etichetat drept provocator însuși președintele Serbiei, Aleksandar Vucic. RSF consideră că puterea de la Belgrad și organele sale de presă sunt responsabile pentru climatul de ură creat în jurul celor trei jurnaliști și cere poliției sârbe să-i protejeze. Comunicatul RSF survine la o săptămână după ce Parlamentul din Muntenegru a votat pentru demiterea ministrului Justiției, Vladimir Leposavic, care și-a exprimat dubiile asupra genocidului din iulie 1995, de la Srebrenica, din Bosnia, unde trupele sârbe au ucis opt mii de bărbați și adolescenți musulmani, și a adoptat o rezoluție care interzice negarea masacrului. Calificat drept genocid de Tribunalul Penal International de la Haga, acesta e considerat cea mai cumplită crimă colectivă din Europa postbelică. Un apropiat al bisericii ortodoxe sârbe și cunoscut ca un prieten al Belgradului, Leposavic, care avea doar zece ani în momentul comiterii crimelor, afirmase că le va recunoaște drept genocid doar când nu va mai exista niciun echivoc pe această temă. Leposavic a refuzat să plece, iar partidele pro-sârbești și filo-ruse din coaliția guvernamentală au făcut scut în jurul lui, dar însuși premierul Zdravko Krivokapic le-a cerut deputaților să-l demită. 43 de aleși, dintr-un total de 81, au votat  pentru demiterea ministrului. Vorbitori ai aceleiași limbi sud slave și împărtășind aceeași religie creștin ortodoxă, sârbii și muntenegrenii au o lungă poveste comună de dragoste și ură. În ianuarie, preşedintele Muntenegrului, lider al Partidului Democrat al Socialiştilor (DPS), Milo Djukanović, a acuzat Serbia că pune în pericol suveranitatea vecinilor ei cu ajutorul aceleiaşi reţete din anii '90 şi a numit Biserica Ortodoxă Sârbă (SPC) "cel mai periculos instrument al naţionalismului sârbesc". "Se presupune că sârbii din regiune sunt ameninţaţi, aşa că ar avea nevoie de protecţia Serbiei, care, de fapt, ameninţă suveranitatea vecinilor ei. De această dată, Biserica Ortodoxă Sârbă a intrat brutal în politicul din Muntenegru. SPC este dovedită a fi cel mai rău instrument al naţionalismului sârbesc, instigatorul şi avocatul celui mai monstruos genocid din Europa noii ere" - a afirmat Djukanović, în deschiderea Congresului extraordinar al DPS. De decenii numărul unu politic la Podgorica,  Djukanović a fost, iniţial, un aliat al liderilor naţionalişti de la Belgrad, pentru ca în 2006 să separe Muntenegru de Serbia, iar în 2017 să-l conducă până la admiterea în NATO. Demiterea lui Leposavic are loc după ce Tribunalul Penal Internațional a respins apelul introdus de fostul șef militar al sârbilor bosniaci, Ratko Mladici, condamnat la închisoare pe viață pentru genocid, crime împotriva umanității și crime de război, comise în timpul conflictelor intercomunitare dintre 1992 și 1995, ce au însoțit dezmembrarea fostei Iugoslavii. Supranumit Măcelarul din Balcani, generalul Mladici, azi în vârstă de 79 de ani, se visa, spun comentatorii, un erou al poporului sârb, dar  numele lui rămâne legat, mai ales, de masacrul de Srebrenica. Mladici a fost capturat în 2011, după ce, beneficiind de protecția unor personaje importante de la Belgrad, a stat ascuns 16 ani. Luna trecută, un avocat al fostului lider politic al sârbilor bosniaci, Radovan Karadzici, a declarat ONU că transferul clientului său într-o închisoare britanică ar echivala cu o sentinţă capitală. El crede că acesta va fi atacat de deţinuţii musulmani, care ar vrea să-şi răzbune coreligionarii ucişi în Bosnia. Condamnat  în 2019 la închisoare pe viaţă de Tribunalul Penal Internaţional, sub acuzaţia de genocid şi crime de război, Karadzici urma să fie transferat, cu acordul lui, de la Haga în Marea Britanie, în virtutea unei înţelegeri dintre ONU şi guvernul de la Londra – a precizat ministrul de Externe, Dominic Raab. Data transferului nu a fost anunţată şi, din raţiuni de securitate, a rămas strict secretă . Azi în vârstă de 75 de ani, Karadzici a fost găsit responsabil de persecuţii, crime, violuri, tratamente inumane şi deportări forţate, mai ales în cursul celor patru ani în care trupele sale au asediat capitala bosniacă Sarajevo, unde au murit mai mult de zece mii de oameni, şi în enclava Srebrenica, în 1995. După moartea, în 2006, tot la Haga, unde era judecat, a fostului om forte de la Belgrad, Slobodan Milosevici, Karadzici a rămas cel mai important personaj implicat în crimele de război din Bosnia. El a fost arestat în 2008, după 13 ani de clandestinitate. În arestul TPI se mai află şi fostul preşedinte şi premier kosovar, Hashim Thaci, şeful gherilei antisârbe UCK. Numeroşi alţi lideri politici, de diferite etnii şi confesiuni, implicaţi în crimele din timpul războaielor iugoslave ale anilor 90 au fost fie achitaţi, fie şi-au ispăşit, deja, pedepsele.

Tags: Serbia, mass-media

Alte știri
Statele Unite au îndemnat democrațiile lumii să-și consolideze legăturile cu Taiwanul și să nu se lase intimidate de regimul comunist chinez

Statele Unite au îndemnat democrațiile lumii să-și consolideze legăturile cu Taiwanul și să nu se lase intimidate de regimul comunist chinez

Președintele nicaraguan, septuagenarul Daniel Ortega, un vechi militant marxist-leninist, ostil americanilor și protejat al comuniștilor cubanezi și al fostei Uniuni Sovietice, a anunțat, pe neașteptate, ruperea relațiilor diplomatice cu Taiwanul și alinierea la politica numită a unei singure Chine.

Desemnarea de către președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a liderului partidului său,  Igor Grosu, pentru funcţia de premier este constituţională

Desemnarea de către președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a liderului partidului său, Igor Grosu, pentru funcţia de premier este constituţională

În urma acestei decizii, el urmează să vină în Parlament cu programul de guvernare şi componenţa echipei executive.

Opozantul rus Aleksei Navalnîi a anunţat că a depus plângere contra administraţiei din colonia penitenciară în care e închis, fiindcă n-a primit exemplarul din Coran pe care îl solicitase

Opozantul rus Aleksei Navalnîi a anunţat că a depus plângere contra administraţiei din colonia penitenciară în care e închis, fiindcă n-a primit exemplarul din Coran pe care îl solicitase

Criticat pentru declaraţiile sale rasiste de la începutul anilor 2000 şi pentru participarea la manifestaţii de extrema dreaptă, Navalnîi a explicat că vrea să studieze în profunzime şi să înţeleagă Coranul în perioada detenţiei.

24 Jun 2021

Timp de citire: 4 min
România: aproape 20 de mii de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2
România: aproape 20 de mii de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2

Sunt cu peste 7.600 mai multe decât luni și este un nou record al numărului de infectări consemnate într-o singură zi de la începutul pandemiei.

25 Jan 2022
Gimnastul ungur Szilveszter Csollany, fost campion olimpic, a murit, la 51 de ani, din cauza COVID-19
Gimnastul ungur Szilveszter Csollany, fost campion olimpic, a murit, la 51 de ani, din cauza COVID-19

El nu voia să se vaccineze și publica, pe contul său de Facebook, mesaje anti-vacciniste.

25 Jan 2022
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat Turcia pentru încarcerarea, timp de un an, a fostului corespondent al cotidianului german Die Welt, jurnalistul germano-turc Deniz Yücel
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat Turcia pentru încarcerarea, timp de un an, a fostului corespondent al cotidianului german Die Welt, jurnalistul germano-turc Deniz Yücel

Turcia figurează pe locul 153 în lume în clasamentul privind libertatea presei întocmit de celebra organizație non-guvernamentală Reporteri fără frontiere.

25 Jan 2022
Criza din Ucraina: Kremlinul spune că urmărește cu mare îngrijorare acțiunile Statelor Unite
Criza din Ucraina: Kremlinul spune că urmărește cu mare îngrijorare acțiunile Statelor Unite

Americanii și aliații lor europeni și-au reafirmat, la unison, susținerea fără rezerve pentru integritatea teritorială a Ucrainei.

25 Jan 2022