Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

Știri

Membrul sârb al președinției tripartite de la Sarajevo, Milorad Dodik, a calificat Bosnia drept o țară imposibilă și a propus separarea comunităților componente

Object Name: BOSNIA GOVERNMENT PRESIDENCY
©EPA-EFE/FEHIM DEMIR  |   Newly elected member of the Bosnia and Herzegovina tripartite presidency Serb Milorad Dodik

Membrul sârb al președinției tripartite de la Sarajevo, Milorad Dodik, a calificat Bosnia drept o țară imposibilă și o construcție impusă comunităților componente și a apreciat că e preferabilă o separare pașnică. Aceasta, crede el, ar fi pentru Balcani o soluție mult mai bună decât situația din prezent. Declarațiile lui Dodik survin după ce el a refuzat o întâlnire cu noul Înalt reprezentant al Națiunilor Unite în Bosnia, fostul ministru german al Agriculturii Christian Schmidt. Acesta tocmai afirmase că vrea să ajute Bosnia să devină un stat normal și funcțional, misiune pe care a calificat-o drept defel facilă, dar nu imposibilă.

Schmidt a preluat funcția de la austriacul Valentin Inzko, care a îndeplinit-o timp de 12 ani. Principala misiune a Înaltului reprezentant e aceea de a veghea la respectarea acordurilor de pace de la Dayton, ce au pus capăt sângerorului conflict intercomunitar din Bosnia, soldat, între 1992 și 1995, cu peste o sută de mii de morți. 

Luna trecută, Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite a respins, cu o majoritatea zdrobitoare, un proiect rusesc de rezoluție care prevedea închiderea Biroului ONU din Bosnia pe  31 iulie 2022. Susținut de China, proiectul n-a primit decât două voturi pentru, ale reprezentanților Moscovei și Beijingului, în timp ce toți ceilalți membri ai Consiliului, occidentali, asiatici, africani sau sud-americani, s-au abținut. Ca să fie adoptată, rezoluția avea nevoie de cel puțin nouă voturi favorabile din partea celor 15 țări din CSONU, cu condiția ca niciunul dintre membrii permanenți (Statele Unite, Marea Britanie, Franța, Rusia și China) să nu-și exercite dreptul de veto.

Analiștii susțin că eșecul inițiativei rusești era previzibil, după ce diplomații occidentali au acuzat vehement Moscova că încearcă să decredibilizeze Biroul Înaltului reprezentant al ONU la Sarajevo și pe noul titular al funcției, Christian Schmidt. Rușii acuză Biroul de părtinire și de ostilitate față de prietenii și protejații lor sârbi bosniaci. Pentru occidentali, supervizarea internațională a situației din Bosnia rămâne imperativă, pe fondul unei păci fragile între comunități și al proiectelor secesioniste.  

După război, ţara e divizată administrativ între federația croato-musulmană și republica sărbilor bosniaci, legate prin instituţii centrale. Președinții celor trei comunități asigură, prin rotație, șefia statului. Recent, atât Bruxellesul, cât şi Washingtonul au repetat că susţin integritatea teritorială a Bosniei, după ce o notă diplomatică neoficială a Uniunii Europene a provocat consternare la Sarajevo. Suntem categoric împotriva modificării graniţelor – a precizat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Eric Mamer, iar cel al Departamentului american de Stat, Ned Price, a subliniat că ideea generează instabilitate şi redeschide răni în regiune. Nota a apucat, însă, să alimenteze temerile privind o schimbare de strategie a Bruxellesului, care pledase, anterior, pentru consolidarea în regiune a națiunilor civice, capabile să depășească fracturile etnice și confesionale. Publicată iniţial în media din Slovenia şi atribuită premierului conservator Janez Jansa, nota i-ar fi fost, deja, trimisă preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, ca schiță a politicii comunitare în regiune în mandatul sloven al preşedinţiei semestriale a Consiliului Uniunii, dintre 1 iulie și 31 decembrie 2021. Jansa a negat că textul îi aparține și l-a calificat drept un fals. Potrivit unor surse de la Bruxelles, statele membre ale Uniunii nici nu l-ar fi primit. Nota apreciază că obstacolul major pentru integrarea europeană a  Balcanilor de Vest sunt problemele etnice nesoluţionate și, de aceea, pledează pentru crearea unei Serbii Mari, a unei Albanii Mari şi a unei Croaţii Mari. Regiunea autonomă a sârbilor bosniaci ortodocși ar urma să intre sub autoritatea Serbiei, cantoanele croate catolice din Herțegovina să revină Croaţiei, Bosnia ar rămâne un mic stat aproape exclusiv musulman, iar fosta provincie sârbă Kosovo, majoritar musulmană și albanofonă, s-ar uni cu Albania.

În Bosnia, proiectul e considerat o nouă ameninţare la adresa integrităţii teritoriale – i-a comunicat lui Charles Michel membrul musulman al preşedinţiei colegiale tripartite de la Sarajevo, Sefik Dzaferovic. El crede că astfel de iniţiative ar putea conduce la un nou război în regiune.

 


Alte știri
Președintele bulgar, Rumen Radev, l-a însărcinat, din nou, pe actualul premier interimar Stefan Yanev să conducă un guvern de tranziție

Președintele bulgar, Rumen Radev, l-a însărcinat, din nou, pe actualul premier interimar Stefan Yanev să conducă un guvern de tranziție

Radev a reconfirmat majoritatea miniștrilor din echipa lui Yanev, instalată în mai, după ce alegerile parlamentare de pe 4 aprilie nu decantaseră un câștigator clar, capabil să formeze un nou guvern.

Bulgaria se apropie de al treilea scrutin legislativ într-un singur an: și partidul de centru-dreapta GERB renunţă la mandatul de a forma un nou Guvern

Bulgaria se apropie de al treilea scrutin legislativ într-un singur an: și partidul de centru-dreapta GERB renunţă la mandatul de a forma un nou Guvern

Dacă nici un al treilea partid nu va reuşi să alcătuiască un Executiv, atunci preşedintele Bulgariei va trebui să dizolve încă o dată Parlamentul, să numească un Guvern provizoriu şi să convoace în termen de 60 de zile noi alegeri legislative.

Majoritatea pro-prezidenţială din Parlamentul de la Kiev l-a destituit, joi, pe şeful legislativului, Dmitro Razumkov, provenit din rândurile sale

Majoritatea pro-prezidenţială din Parlamentul de la Kiev l-a destituit, joi, pe şeful legislativului, Dmitro Razumkov, provenit din rândurile sale

El a căzut în dizgraţia preşedintelui Volodimir Zelenski după ce ar fi încercat să obstrucţioneze adoptarea legii numite antioligarhi.

05 Aug 2021

Timp de citire: 3 min
România: aproape 20 de mii de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2
România: aproape 20 de mii de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2

Sunt cu peste 7.600 mai multe decât luni și este un nou record al numărului de infectări consemnate într-o singură zi de la începutul pandemiei.

25 Jan 2022
Gimnastul ungur Szilveszter Csollany, fost campion olimpic, a murit, la 51 de ani, din cauza COVID-19
Gimnastul ungur Szilveszter Csollany, fost campion olimpic, a murit, la 51 de ani, din cauza COVID-19

El nu voia să se vaccineze și publica, pe contul său de Facebook, mesaje anti-vacciniste.

25 Jan 2022
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat Turcia pentru încarcerarea, timp de un an, a fostului corespondent al cotidianului german Die Welt, jurnalistul germano-turc Deniz Yücel
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat Turcia pentru încarcerarea, timp de un an, a fostului corespondent al cotidianului german Die Welt, jurnalistul germano-turc Deniz Yücel

Turcia figurează pe locul 153 în lume în clasamentul privind libertatea presei întocmit de celebra organizație non-guvernamentală Reporteri fără frontiere.

25 Jan 2022
Criza din Ucraina: Kremlinul spune că urmărește cu mare îngrijorare acțiunile Statelor Unite
Criza din Ucraina: Kremlinul spune că urmărește cu mare îngrijorare acțiunile Statelor Unite

Americanii și aliații lor europeni și-au reafirmat, la unison, susținerea fără rezerve pentru integritatea teritorială a Ucrainei.

25 Jan 2022