Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

Știri

MEDUZA.IO: Rusia lui Putin este o democraţie neliberală? O dictatură informaţională? Un stat mafiot?

Putin
©EPA-EFE/SERGEI BOBYLYOV / SPUTNIK/ KREMLIN POOL  |   Russian President Vladimir Putin attends a meeting with members of Russian National Olympic team in Moscow, Russia, 30 June 2021.

Datorită numeroaselor investigaţii jurnalistice, viaţa necunoscută a statului rus nu mai este un mister. Am văzut că funcţionarii ruşi duc o viaţă dublă – se prezintă în faţa publicului ca nişte funcţionari ordinari, dar îşi ascund interesele economice. Jurnaliştii care află despre aceasta, precum şi opozanţii regimului, pot fi persecutaţi sau chiar se atentează la viaţa lor. Oficial, însă, Rusia rămâne o democraţie cu separarea puterilor în stat, cu partide şi alegeri, guvernarea luptă cu corupţia şi este mândră de stabilitatea economică, scrie Maxim Trudoliubov pe Meduza.io.  

[…]

Încrederea că democratizarea tuturor ţărilor este inevitabilă ţine de trecut, chiar şi pentru Occident. Politologii americani bănuiau de ceva timp că percepuseră lumea superficial, iar regimurile autoritare nu se transformă neapărat – ca omida în fluture – în democraţii liberale. Discuţiile despre tranziţia spre democraţie a început încă în anii 1990, iar în 2002 cercetătorul Thomas Carothers a publicat un articol despre paradigma tranziţiei”.

Un regim nedefinit

Autorităţile ruse nu îşi mai văd demult sistemul ca pe unul în transformare. Potrivit Strategiei  privind securitatea naţională, publicată recent, întreaga lume din jurul Rusiei trece printr-o schimbare, exceptând Rusia. Dimpotrivă, aceasta este un model de stabilitate şi un exemplu privind respectarea tradiţiilor.

Încă în anii 2000 a început căutarea termenilor care să definească acea „zonă gri” (din punct de vedere occidental) unde s-au pomenit statele care mai devreme se îndreptau pe calea democraţiei liberale. Regimurile încremenite în tranziţie au fost definite ca „hibride”,  cercetătorii descriindu-le ca: democraţie dirijată, democraţie neliberală, autocraţie liberală, autoritarism concurenţial, autoritarism electoral, semiautoritarism, regim patronal şi doi termeni noi: dictatură informaţională (cu scopul inducerii ideii că guvernanţii sunt înţelepţi şi competenţi) şi democraţie plebiscitară (în care enorma putere a liderului este relegitimată periodic la alegeri).

[…]

Regim criminal

Principala trăsătură a regimurilor postcomuniste o reprezintă lipsa delimitării dintre activitatea politică, de afaceri şi cea publică. Aceasta este o moştenire din timpul comunist, când partidul controla toate structurile statului şi ale societăţii. În timpurile postsovietice, în asemenea ţări interesul major al „politicienilor” nu mai este politic, ci economic. „Proprietarii privaţi” în aceste cazuri sunt doar deţinători nominali ai activelor, însă beneficiarii reali sunt „politicienii”. Puterea şi proprietatea în aceste regimuri nu sunt separate. Toate relaţiile cheie sunt neformale, iar instituţiile formale au un rol decorativ.

În statul în care puterea este separată de proprietate, corupţia reprezintă o abatere de la normă, iar corupţii (chiar dacă sunt mulţi) – cei care încalcă legea. În unele state postcomuniste totul este invers, constată cercetătorii Balint Magyar şi Balint Madlovics. Reprezentanţii acestor sisteme, în mod conştient îşi subordonează piaţa şi instituţiile în vederea îmbogăţirii, astfel, că aceasta este o regulă, nu o excepţie. Magyar defineşte sistemele în care îmbogăţirea din politică este centralizată şi monopolizată de un singur grup ca „state mafiote”.

[…]

Să-l faci pe leu vegetarian

Termenii cleptocraţie, state prădătoare (predatory states) şi alţii similari, Magyar şi Madlovics îi consideră insuficient de exacţi în unele cazuri, în speţă când e vorba de Rusia putinistă. Aceşti termeni apreciază negativ acţiunile guvernării, însă nu descriu instituţiile pe care este construit statul.

Când vorbim de un stat corupt, ne referim la funcţionarii corupţi din acest stat, în timp ce statul în sine tinde să-i identifice şi să-i pedepsească. Când vorbim despre un „stat prădător, se au în vedere relaţiile patronale (când puterea reală este exercitată conform relaţiei „patron” influent şi „client” dependent de acesta), acestea nefiind monopolizate şi iniţiate întotdeauna de sus. Într-un stat criminal sau mafiot, însă, relaţiile patronale sunt şi centralizate şi monopolizate.

Bazându-se pe această teză, autorii critică abordarea occidentală privind lupta cu corupţia în lumea postcomunistă. Când statele europene aplică sancţiuni împotriva statelor mafiote, sau le dau lecţii de luptă cu corupţia, ele pornesc de la premisa că politicienii din aceste ţări şi-ar dori să rezolve problema corupţiei, dar nu ştiu cum s-o facă corect. În realitate, însă, ei pot lupta cu corupţia, doar că împotriva celei pe care nu o controlează şi nu a fost organizată de ei. Să dai lecţii de luptă cu corupţia statelor criminale e ca şi cum ai încerca să faci un leu vegetarian, spunea Magyar într-un interviu.

În ce Rusie să trăim

[…]

Studiile ştiinţifice şi investigaţiile jurnalistice din ultimii ani ne-au îmbogăţit incredibil de mult reprezentarea despre ce se află în spatele faţadei oficiale a ţării. O discuţie publică despre aceasta s-a impus demult. Însă şi cei care preferă să se ţină de imaginea oficială a puterii, şi cei care conştientizează discrepanţa dintre faţadă şi realitate, nu au un spaţiu şi un limbaj comun pentru dezbateri. Divergenţele ţin de semnificaţiile diferite atribuite faptelor şi conceptelor de bază necesare pentru o conversaţie. Ceea ce pentru unii reprezintă apărarea securităţii naţionale (de ex. persecutarea opoziţiei), pentru alţii înseamnă infracţiune; ceea ce pentru unii este lege („anularea” n.t. amendamentele la constituţie ce îi permit lui V. Putin să candideze pentru încă două mandate), pentru alţii e un instrument de păstrare a puterii; ceea ce pentru unii înseamnă alegeri, pentru alţii e mimare şi ficţiune.

[…]

Sistemul actual are, însă, o particularitate importantă ce-l deosebeşte de vechiul sistem – este eterogen şi nu este total. Astfel că populaţia din Rusia are o oarecare „alegere” – să creadă dictaturii informaţionale, să participe la democraţia plebiscitară, sau să devină parte a statului mafiot.

[…]

 

Citește articolul integral pe meduza.io


Alte știri
Parlamentul ucrainean a adoptat, miercuri, amendamente legislative care consolidează independenţa Băncii Naţionale

Parlamentul ucrainean a adoptat, miercuri, amendamente legislative care consolidează independenţa Băncii Naţionale

Noile prevederi sunt o condiţie pentru ca Ucraina să primească din partea Fondului Monetar Internaţional un împrumut de cinci miliarde de dolari, considerat vital pentru economia uneia dintre cele mai sărace ţări din Europa.

Trupele Kievului înregistrează noi pierderi pe linia frontului ce le opune separatiștilor pro-ruși din estul țării

Trupele Kievului înregistrează noi pierderi pe linia frontului ce le opune separatiștilor pro-ruși din estul țării

De la începutul anului, au fost uciși cel puțin 54 de militari ucraineni, față de 50 în 2020, în timp ce pierderile rebelilor trec de 30.

Noi tensiuni în nordul Kosovo

Noi tensiuni în nordul Kosovo

Premierul kosovar, Albin Kurti, a acuzat media sârbești, care ar proteja crima, corupția și contrabanda, că vor să confere incidentelor o dimensiune politică și etnică.

10 Jul 2021

Timp de citire: 4 min
NOVAYA GAZETA: Război nu va fi. Pentru că acesta poate fi pierdut
NOVAYA GAZETA: Război nu va fi. Pentru că acesta poate fi pierdut

Iulia Latynina explică, în Novaya Gazeta, de ce Rusia nu va lupta într-un război, iar mișcările de trupe de la frontiera cu Ucraina reprezintă o încercare de forțare a SUA la dialog.

29 Nov 2021
Una dintre vedetele campionatului american de baschet (NBA), turcul Enes Kanter, de la  Boston Celtics, a primit cetățenia Statelor Unite
Una dintre vedetele campionatului american de baschet (NBA), turcul Enes Kanter, de la Boston Celtics, a primit cetățenia Statelor Unite

Pașaportul lui turcesc fusese revocat acum patru ani, după ce sportivul criticase regimul islamo-conservator al președintelui Recep Tayyip Erdogan.

29 Nov 2021
NATO și Uniunea Europeană vor să-și intensifice cooperarea, pentru a contracara amenințările hibride din partea Rusiei și Belarusului
NATO și Uniunea Europeană vor să-și intensifice cooperarea, pentru a contracara amenințările hibride din partea Rusiei și Belarusului

Șefa executivului comunitar, Ursula von der Leyen, a anunțat triplarea, până la la 200 de milioane de euro, a fondurilor europene destinate vecinilor Belarusului, Polonia, Lituania și Letonia, pentru a-și securiza frontierele.

29 Nov 2021
Grecia a inaugurat două noi centre de primire a solicitanților de azil, pe insulele din Marea Egee
Grecia a inaugurat două noi centre de primire a solicitanților de azil, pe insulele din Marea Egee

Noile capacități de găzduire au fost construite cu fonduri acordate de Uniunea Europeană, de circa 276 de milioane de euro, și sunt menite să înlocuiască vechile tabere sordide, în care erau înghesuiți mii de oameni, în condiții pe care media internaționale le califică drept insalubre.

29 Nov 2021