Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

Știri

ISTORIES: Cum au rămas cetăţenii ruşi fără posibilitatea de a alege

Alegeri
©EPA-EFE/YURI KOCHETKOV  |   Russian opposition candidate Alexei Navalny reacts after voting in the Moscow City Duma elections in Moscow, Russia, 08 September 2019. The Moscow municipal elections have been dogged by controversy after several opposition candidates were barred from standing in the city elections.

Pe parcursul ultimilor 14 ani, autorităţile au interzis accesul la diverse scrutine pentru 120 de mii de candidaţi, lipsind milioane de cetăţeni ai Rusiei de dreptul de a-și alege reprezentanţii, scrie ISTORIES.

Recent, Vladimir Putin a semnat aşa-numita lege împotriva FBK (Fondul pentru lupta împotriva corupţiei al lui Alexei Navalnîi, inclus în lista „agenţilor străini”), lege care le interzice participarea la alegeri persoanelor care au legături cu organizaţii extremiste sau teroriste. Astfel, chiar şi foştii angajați și colaboratori ai Fondului, precum şi cei care au susţinut această organizaţie, nu vor putea mai mulţi ani să participe la alegeri de orice nivel. Prin această decizie, preşedintele Rusiei i-a lipsit pe milioane de susţinători ai lui Alexei Navalnîi şi pe colegii lui din FBK de dreptul de a-şi alege candidaţii.

Istories a încercat să contabilizeze câţi candidaţi au fost respinși în Rusia, în ultimii aproape 15 ani, şi a stabilit că acei candidaţi care nu ţin de aşa-numitele partide sistemice (cu reprezentanţi în Duma de Stat – „Edinaia Rossia”, Partidul Comunist din Federaţia Rusă, Partidul Liberal Democrat şi „Spravedlivaia Rossia”) au fost respinși de zece ori mai des.

Doar 8 din 100 de candidaţi independenţi au fost înregistraţi în cursa electorală la parlamentarele din 2016

Conform datelor mişcării pentru apărarea drepturilor alegătorilor „Golos”, din 2007 Comisia Electorală Centrală a Federaţiei Ruse (CEC) nu a înregistrat 120 de mii de persoane – 7% din totalul de candidaţi care au depus cerere. Dintre aceştia doar 20 de mii erau din „partidele sistemice”, majoritatea, 100 de mii, fiind candidaţi din partea unor partide autonome, independente, precum şi candidaţi independenţi. În ultimii 15 ani, CEC nu a înregistrat doar 2% din candidaţii propuşi de „Edinaia Rossia”, PCFR, PLDR şi „Spravedlivaia Rossia”. În aceeaşi perioadă, CEC a refuzat înregistrarea a 25% dintre reprezentanţii „partidelor nesistemice” şi 13% din candidaţi independenţi.

[…]

Respingerea candidaturii – o modalitate de a înlătura concurenţii

În cazul în care un candidat nu reprezintă un partid politic şi merge la alegeri ca independent, este obligat să adune semnături de susţinere. Este cea mai dificilă modalitate de înregistrare  în cursa electorală, susţine copreşedintele organizaţiei „Golos”, Stanislav Andreiciuk: „Trierea la etapa înregistrării este prima linie de apărare a actualei puteri, de cel puţin 15 ani. Toţi participanţii la alegeri ştiu că adunarea semnăturilor este o procedură extrem de anevoioasă. Sunt înregistraţi doar cei care vin din partea unui partid parlamentar sau cei coordonaţi cu administraţia [preşedintelui]”.

În perioada celor 20 de ani de când Vladimir Putin conduce Rusia, numărul candidaţilor independenţi admişi la alegeri a scăzut catastrofal: dacă la alegerile din 2003 pentru Duma de Stat au fost înregistraţi 60% dintre candidaţii independenţi, în 2016 - doar 8%. Totodată a crescut procentul reprezentanţilor partidului Edinaia Rossia admişi la alegeri.

Stanislav Andreiciuk explică cum are loc refuzul de înregistrare a candidaţilor: „În ultimii ani, se atesta frecvent situaţia în care CEC înregistra candidaţii, dar intenţionat cu greşeli, iar ulterior „oponenţii”, de regulă partide-spoiler, atacau în instanță înregistrarea, care era anulată prin intermediul instanței. De asemenea, unii candidaţi se retrăgeau din cursa electorală, asupra lor fiind exercitate presiuni. În prezent, modalităţi de înlăturare a candidaţilor nedoriţi sunt şi mai multe, din cauza legilor adoptate în ultimii doi ani. De aceea, cred că la alegerile următoare se va aplica o selecţie şi mai strictă”.

[…]

Puterea nu doar că nu admite la alegeri candidaţi independenţi, dar nu permite nici înregistrarea asociaţiilor politice pentru candidaţii cu o susţinere largă din partea societăţii. Spre exemplu, Ministerul Justiţiei a refuzat de câteva ori înregistrarea formaţiunii lui Alexei Navalnîi „Rusia viitorului” (în trecut „Partidul Progresului”, „Alianţa Populară”), sau a partidului „O altă Rusie” a lui Eduard Limonov.

Legile adoptate în 2020 - 2021 au redus şi mai mult cercul de oameni care pot participa la alegeri. De exemplu, în mai 2020 au fost completate codurile administrativ şi penal cu prevederi, care îngrădesc drepturile de a alege şi de a fi ales. Sub incidenţa noilor articole cad condamnaţii pe articole cu caracter „politic”, care „au distribuit public şi cu rea credinţă informaţii false de interes social”, au „încălcat repetat regulamentele privind organizarea mitingurilor”, au „îndemnat public la extremism”, au „aplicat forţa faţă de reprezentanţii autorităţilor”, [alături de cei cărora li se interzice participarea în alegeri după ce au fost găsiți vinovați de] „înşelătorie”, „însuşire de bunuri sau delapidare”, şi infracţiuni legate de trafic de droguri.

Recent, Vladimir Putin a semnat legea care le interzice să candideze celor care au susţinut organizaţii extremiste. Mass-media a numit-o legea împotriva FBK, deoarece în luna aprilie Procuratura s-a adresat instanţei de judecată cerând să recunoască drept organizaţii extremiste Fondul pentru lupta împotriva corupţiei,  Fondul pentru apărarea drepturilor cetăţeneşti şi centrele de coordonare ale lui Alexei Navalnîi. 

Astfel, în statistica refuzurilor de înregistrare la alegeri nimeresc o mulţime de candidaţi care au pierdut posibilitatea de a fi aleşi din cauza interdicţiilor legislative adoptate în ultimii ani.

Stanislav Andreiciuk atenţionează că alegerile la care nu sunt admişi atât de mulţi candidaţi nu pot fi considerate o reflectare a voinţei reale a cetăţenilor ruşi.

[…]

Citește articolul integral în ISTORIES


Alte știri
Chișinău: prima ședință a noului Parlament

Chișinău: prima ședință a noului Parlament

Prezentă la ședință, Maia Sandu a susținut un discurs în care a subliniat că Republica Moldova se confruntă cu provocări majore și a evidențiat necesitatea de a declara toleranță zero față de corupție.

Curtea Constituţională a Republicii Moldova a declarat neconstituţional decretul prin care Natalia Gavriliţă afost desemnată din nou premier

Curtea Constituţională a Republicii Moldova a declarat neconstituţional decretul prin care Natalia Gavriliţă afost desemnată din nou premier

Pe 11 februarie, Gavriliţă însăși i-a îndemnat pe deputaţi să nu o voteze, pentru a se putea declanşa alegeri parlamentare anticipate.

Germania a anunțat, miercuri, arestarea unui angajat al ambasadei britanice la Berlin, care ar fi spionat pentru ruși

Germania a anunțat, miercuri, arestarea unui angajat al ambasadei britanice la Berlin, care ar fi spionat pentru ruși

Spionarea unui partener apropiat al Germaniei pe teritoriul acesteia e inacceptabilă - a subliniat un purtător de cuvânt al diplomației de la Berlin.

19 Jun 2021

Timp de citire: 4 min
Un antreprenor din satul Hârtop e singurul contracandidat al liderului separatist transnistrean, Vadim Krasnoselski, la așa-zisele alegeri prezidențiale din decembrie
Un antreprenor din satul Hârtop e singurul contracandidat al liderului separatist transnistrean, Vadim Krasnoselski, la așa-zisele alegeri prezidențiale din decembrie

Președinta Republicii Moldova, pro-occidentala Maia Sandu, a repetat că nu vrea să se întâlnească nici în viitor cu Krasnoselski.

29 Nov 2021
Taiwanul şi Europa trebuie să lucreze împreună pentru apărarea democraţiei – declară preşedinta taiwaneză Tsai Ing-wen
Taiwanul şi Europa trebuie să lucreze împreună pentru apărarea democraţiei – declară preşedinta taiwaneză Tsai Ing-wen

Şeful grupului de prietenie cu Taiwanul din parlamentul lituanian, Matas Maldeikis, a subliniat că politica guvernului din ţara sa în raporturile cu China şi Taiwanul beneficiază de un sprijin masiv în societate.

29 Nov 2021
NOVAYA GAZETA: Război nu va fi. Pentru că acesta poate fi pierdut
NOVAYA GAZETA: Război nu va fi. Pentru că acesta poate fi pierdut

Iulia Latynina explică, în Novaya Gazeta, de ce Rusia nu va lupta într-un război, iar mișcările de trupe de la frontiera cu Ucraina reprezintă o încercare de forțare a SUA la dialog.

29 Nov 2021
Una dintre vedetele campionatului american de baschet (NBA), turcul Enes Kanter, de la  Boston Celtics, a primit cetățenia Statelor Unite
Una dintre vedetele campionatului american de baschet (NBA), turcul Enes Kanter, de la Boston Celtics, a primit cetățenia Statelor Unite

Pașaportul lui turcesc fusese revocat acum patru ani, după ce sportivul criticase regimul islamo-conservator al președintelui Recep Tayyip Erdogan.

29 Nov 2021