Donează
În Republica Moldova au loc loc, duminică, alegeri parlamentare anticipate. Pentru cele 101 mandate de deputați concurează 20 de partide, două blocuri electorale şi un candidat independent. Pragurile electorale sunt de 5% pentru partide, șapte procente pentru blocuri și două pentru independenţi. În mod tradițional nu foarte exacte, sondajele privind intențiile de vot creditează drept favoriți Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), fondat de președinta pro-occidentală Maia Sandu, și Blocul Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (BECS), condus de foștii șefi pro-moscoviți ai statului, comunistul Vladimir Voronin și socialistul Igor Dodon, care, notează comentatorii, au dat la pace după zece ani de atacuri și insulte reciproce. Alte două-trei liste ar mai putea trece pragul electoral. Ca întotdeauna în Republica Moldova, votul e considerat nu doar politic, ci și geopolitic și va trebui să tranșeze între calea europeană și menținerea pe orbita Moscovei. Autoritatea Electorală Centrală a decis deschiderea în diaspora, unde dintotdeauna opțiunile merg către dreapta pro-occidentală, a doar 150 de secţii de vot, deși ministerului de Externe solicitase 190. Cele mai multe, 31, sunt în Italia, 17 în Federația Rusă, 13 în Statele Unite, 12 în România, căte 11 în Marea Britanie și Germania și 10 în Franța. În România se poate vota la București, unde s-au amenajat două secții, precum și la Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Galați, Sibiu, Suceava și Timișoara. Nu mai există secție la Oradea, unde s-a putut vota anul trecut, la alegerile prezidențiale. În regiunea separatistă filorusă Transnistria (est), unde favorită e stânga pro-moscovită, sunt 41 de secții și acolo, spun analiștii, există riscul unei fraude masive, fiindcă autoritățile centrale de la Chișinău nu au un control real asupra localităților în care secesioniștii fac legea. Numeroase voci de la București, de toate culorile politice, i-au îndemnat pe cetățenii Republicii Moldova să meargă la vot și să aleagă forțe pro-europene și pro-românești. Eurodeputatul român Eugen Tomac (PMP-PPE) a aminit, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, că Republica Moldova e un stat asociat Uniunii Europene și a spus că președintele rus Vladimir Putin personal a creat partide şi 20 de instituţii media prin care încearcă să menţină acest stat în zona sa de influenţă. Potrivit media din Republica Moldova, eurodeputatul român, el însuși originar din sudul Basarabiei, care aparține azi Ucrainei, după ce a fost anexat de Uniunea Sovietică în 1940, a spus că 'ne aflăm în plin război, un război cu arme non-militare, pentru că ceea ce se întâmplă în prezent ştim foarte bine. Ei creează ştiri false, dezinformează, manipulează. Putin suspendă oricând drepturile omului atunci când interesul i-o dictează, subminează democraţia şi răspunsul nostru trebuie să fie foarte dur. ' Radio Chișinău amintește că președinta Republicii Moldova, pro-occidentala Maia Sandu, a anunțat, pe 28 aprilie, că a semnat decretul de dizolvare a Parlamentului dominat de stânga filor-rusă și a convocat alegeri legislative anticipate pe 11 iulie. Decizia a fost luată după ce magistrații Curții Constituționale au declarat neconstituțională starea de urgență, în timpul căreia Legislativul nu putea fi dizolvat și astfel nu se puteau convoca alegeri parlamentare anticipate. Două propuneri de premier făcute de Maia Sandu au eşuat, după ce fosta ministră de Finanţe Natalia Gavriliţă le-a cerut ea însăşi deputaţilor să n-o voteze, iar liderul PAS, Igor Grosu, n-a putut fi învestit din lipsă de cvorum în Parlament. Deputaţii socialişti, ai fostului preşedinte Dodon, şi cei controlaţi de oligarhii fugari Vlad Plahotniuc şi Ilan Şor au părăsit, atunci, şedinţa Legislativului şi şi-au reiterat propunerea ca guvernul să fie condus de ambasadorul Republicii Moldova la Moscova, Vladimir Golovatiuc. Ulterior, aceeaşi majoritate a instituit starea de urgenţă în Republica Moldova până pe 31 mai, fără măsuri clare de combatere a pandemiei şi, potrivit analiştilor de la Chişinău, doar cu scopul de a evita organizarea alegerilor anticipate. Comentatorii spun că şefa statului a urmărit epuizarea procedurilor constituţionale fără să fie învestit un nou guvern, pentru a putea dizolva cât mai rapid actualul legislativ, considerat cel mai corupt din istoria de trei decenii a republicii independente. Aleasă preşedinte cu un program pro-Uniunea Europeană, Maia Sandu i-a acuzat, în repetate rânduri, pe deputați că vor să-i saboteze autoritatea și a pledat pentru organizarea de alegeri legislative anticipate, pentru ca Parlamentul s-o ajute în combaterea corupţiei şi a pandemiei de coronavirus.
