Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

Știri

În Republica Moldova au loc loc, duminică, alegeri parlamentare anticipate

Object Name: MOLDOVA POLITICS MEETING
© EPA-EFE/DUMITRU DORU  |   People attend at a meeting in front of the Constitutional Court with a placard that reads 'early elections' in Chisinau, Moldova, 28 April 2021. Citizens ask for a cancel of the COVID-19 emergency situation and call for early parliamentary elections.

În Republica Moldova au loc loc, duminică, alegeri parlamentare anticipate. Pentru cele 101 mandate de deputați concurează 20 de partide, două blocuri electorale şi un candidat independent. Pragurile electorale sunt de 5% pentru partide, șapte procente pentru blocuri și două pentru  independenţi. În mod tradițional nu foarte exacte, sondajele privind intențiile de vot creditează drept favoriți Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), fondat de președinta pro-occidentală Maia Sandu, și Blocul Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (BECS), condus de foștii șefi pro-moscoviți ai statului, comunistul Vladimir Voronin și socialistul Igor Dodon, care, notează comentatorii, au dat la pace după zece ani de atacuri și insulte reciproce. Alte două-trei liste ar mai putea trece pragul electoral. Ca întotdeauna în Republica Moldova, votul e considerat nu doar politic, ci și geopolitic și va trebui să tranșeze între calea europeană și menținerea pe orbita Moscovei. Autoritatea Electorală Centrală a decis deschiderea în diaspora, unde dintotdeauna opțiunile merg către dreapta pro-occidentală, a doar 150 de secţii de vot, deși  ministerului de Externe solicitase 190. Cele mai multe, 31, sunt în Italia, 17 în Federația Rusă, 13  în Statele Unite, 12 în România, căte 11 în Marea Britanie și Germania și 10 în Franța. În România se poate vota la București, unde s-au amenajat două secții, precum și la Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Galați, Sibiu, Suceava și Timișoara. Nu mai există secție la Oradea, unde s-a putut vota anul trecut, la alegerile prezidențiale. În regiunea separatistă filorusă Transnistria (est), unde favorită e stânga pro-moscovită, sunt 41 de secții și acolo, spun analiștii, există riscul unei fraude masive, fiindcă autoritățile centrale de la Chișinău nu au un control real asupra localităților în care secesioniștii fac legea. Numeroase voci de la București, de toate culorile politice, i-au îndemnat pe cetățenii Republicii Moldova să meargă la vot și să aleagă forțe pro-europene și pro-românești. Eurodeputatul român Eugen Tomac (PMP-PPE) a aminit, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, că Republica Moldova e un stat asociat Uniunii Europene și a spus că președintele rus Vladimir Putin personal a creat partide şi 20 de instituţii media prin care încearcă să menţină acest stat în zona sa de influenţă. Potrivit media din Republica Moldova, eurodeputatul român, el însuși originar din sudul Basarabiei,  care aparține azi Ucrainei, după ce a fost anexat de Uniunea Sovietică în 1940, a spus că 'ne aflăm în plin război, un război cu arme non-militare, pentru că ceea ce se întâmplă în prezent ştim foarte bine. Ei creează ştiri false, dezinformează, manipulează. Putin suspendă oricând drepturile omului atunci când interesul i-o dictează, subminează democraţia şi răspunsul nostru trebuie să fie foarte dur. ' Radio Chișinău amintește că președinta Republicii Moldova, pro-occidentala  Maia Sandu, a anunțat, pe 28 aprilie, că a semnat decretul de dizolvare a Parlamentului dominat de stânga filor-rusă și a convocat alegeri legislative anticipate pe 11 iulie. Decizia a fost luată după ce magistrații Curții Constituționale au declarat neconstituțională starea de urgență, în timpul căreia Legislativul nu putea fi dizolvat și astfel nu se puteau convoca alegeri parlamentare anticipate. Două propuneri de premier făcute de Maia Sandu au eşuat, după ce fosta ministră de Finanţe Natalia Gavriliţă le-a cerut ea însăşi deputaţilor să n-o voteze, iar liderul PAS, Igor Grosu, n-a putut fi învestit din lipsă de cvorum în Parlament. Deputaţii socialişti, ai fostului preşedinte Dodon, şi cei controlaţi de oligarhii fugari Vlad Plahotniuc şi Ilan Şor au părăsit, atunci, şedinţa Legislativului şi şi-au reiterat propunerea ca guvernul să fie condus de ambasadorul Republicii Moldova la Moscova, Vladimir Golovatiuc. Ulterior, aceeaşi majoritate a instituit starea de urgenţă în Republica Moldova până pe 31 mai, fără măsuri clare de combatere a pandemiei şi, potrivit analiştilor de la Chişinău, doar cu scopul de a evita organizarea alegerilor anticipate. Comentatorii spun că şefa statului a urmărit epuizarea procedurilor constituţionale fără să fie învestit un nou guvern, pentru a putea dizolva cât mai rapid actualul legislativ, considerat cel mai corupt din istoria de trei decenii a republicii independente. Aleasă preşedinte cu un program pro-Uniunea Europeană, Maia Sandu i-a acuzat, în repetate rânduri, pe deputați că vor să-i saboteze autoritatea și a pledat pentru organizarea de alegeri legislative anticipate, pentru  ca Parlamentul s-o ajute în combaterea corupţiei şi a pandemiei de coronavirus.

Tags: Maia Sandu , Igor Dodon
Propaganda de Razboi
Alte știri
Bulgaria – incertitudine după alegerile parlamentare de duminică

Bulgaria – incertitudine după alegerile parlamentare de duminică

Premierul în exerciţiu, Boiko Borisov, recunoaște că îi va fi greu să creeze un nou guvern

Ucraina ar putea accepta dubla cetățenie

Ucraina ar putea accepta dubla cetățenie

Ministrul de Externe de la Kiev, Dmitro Kuleba, anunță însă că legislația privind dubla cetățenie nu va accepta ca cei cu cetăţenie ucraineană să aibă și cetățenie rusă.

RĂZBOI ÎN UCRAINA: Canadienii şi europenii blochează propaganda rusească

RĂZBOI ÎN UCRAINA: Canadienii şi europenii blochează propaganda rusească

Bruxellesul precizează că RT şi Sputnik vor fi interzise în Uniunea Europeană, pentru a le împiedica să-şi răspândească minciunile despre războiul purtat de Moscova în Ucraina.

10 Jul 2021

Urmareste-ne si pe Google News

Timp de citire: 3 min
RĂZBOI ÎN UCRAINA: Norvegia, Danemarca şi Islanda vor ajuta Finlanda şi Suedia în cazul unui atac
RĂZBOI ÎN UCRAINA: Norvegia, Danemarca şi Islanda vor ajuta Finlanda şi Suedia în cazul unui atac

În acelaşi timp, numeroase reacţii de susţinere au venit după ce Suedia a anunţat oficial că solicită aderarea la NATO.

Veridica News
Veridica News
16 May 2022
RĂZBOI ÎN UCRAINA: Suedia va solicita oficial aderarea la NATO – anunţă premierul Magdalena Andersson
RĂZBOI ÎN UCRAINA: Suedia va solicita oficial aderarea la NATO – anunţă premierul Magdalena Andersson

Invazia militară rusă asupra Ucrainei a redeschis dezbaterea în Suedia şi Finlanda cu privire la statutul lor militar şi şi-au anunţat deja dorinţa de a-şi depune candidaturile simultan la NATO. Cele două ţări sunt asociate la Alianţa Nord-Atlantică de la jumătatea anilor '90 prin intermediului programului „Parteneriat pentru Pace”.

Veridica News
Veridica News
16 May 2022
Kremlinul îi acuză pe americani că încearcă să recruteze personalul ambasadei ruse în Statele Unite
Kremlinul îi acuză pe americani că încearcă să recruteze personalul ambasadei ruse în Statele Unite

Cine nu acceptă e luat la bătaie, pretind rușii.

Veridica News
Veridica News
16 May 2022
Georgia: Patronul unei televiziuni de opoziţie, condamnat la trei ani şi jumătate de închisoare
Georgia: Patronul unei televiziuni de opoziţie, condamnat la trei ani şi jumătate de închisoare

Mai multe personalităţi proeminente şi responsabili de la mai multe posturi de televiziune independente georgiene au acuzat de mult timp coaliţia la putere Visul Georgian că foloseşte sistemul judiciar pentru a înăbuşi opoziţia.

Veridica News
Veridica News
16 May 2022