În regiunea autonomă găgăuză din sudul Republicii Moldova are loc, duminică, un nou scrutin pentru Adunarea Populară – autoritatea legislativă locală. Radio Chișinău amintește că, pe 19 septembrie, în primul tur, au fost aleși, pentru un mandat de patru ani, doar 18 din cei 35 de deputați. În 11 circumscripții uninominale, niciun candidat n-a obținut jumătate plus unu din sufragii, iar în șase prezența la urne a fost de sub 33%, astfel că alegerile n-au putut fi validate și trebuie repetate. Pentru scrutinul de pe 3 octombrie, Comisia Electorală din așa-numita capitală a Găgăuziei, Comrat, a decis tipărirea a circa 66 de mii de buletine de vot, dintre care peste 61 de mii în limba rusă, iar câte două mii în română și în găgăuză-turcă. Numită oficial Unitatea Teritorială Autonomă (UTA) Găgăuzia, regiunea are circa 125 de mii de locuitori, peste 80 de procente dintre aceștia fiind găgăuzi.
Ei sunt o populație turcică de confesiune creștin ortodoxă. Au fost colonizați în sudul Basarabiei de regimul țarist, care i-a adus acum două secole din estul Bulgariei. Lingviștii spun că, după al doilea război mondial, găgăuzii au fost supuși rusificării forțate de către ocupanții sovietici, combinată cu o izolare forțată față de români, astfel încât astăzi ei nu numai că nu cunosc defel limba română, dar nu mai vorbesc nici propriul lor idiom turcic. Potrivit experților în securitate, autoritățile de la Comrat au întreținut mult timp legături subterane cu separatiștii pro-ruși din Transnistria (est), deși bașkanul (guvernatorul) Găgăuziei e din oficiu membru al Guvernului de la Chișinău.
Relațiile dintre Republica Moldova și România sunt prezentate denaturat de către mass-media din UTA Găgăuzia, iar populația din regiune rămâne captivă propagandei - afirmă comentatorii politici din Republica Moldova, citați tot de Radio Chișinău. Zeci de grădinițe renovate, zeci de autobuze școlare pentru elevii liceelor din regiune, un centru de informare al României la Universitatea din Comrat, echipamente medicale pentru spitalul din Comrat sunt doar câteva dintre investițiile României în regiunea găgăuză. Totuși, la alegerile parlamentare anticipate din iulie, peste 80% din populația regiunii a susținut blocul electoral al stângii socialiste și comuniste.
„Această minoritate etnică nu a fost integrată în statul Republica Moldova și încă se raportează perioadei sovietice, sentiment care este puternic alimentat de spațiul informațional rusesc. Mass-media existentă acolo, de cele mai multe ori, nu reflectă corect relațiile moldo-române. Mai degrabă se încearcă menținerea unor fobii în raport cu România, pentru că astfel se crează imaginea permanentă a adversarului, inamicului care vrea să ducă la dispariția statului Republica Moldova” - afirmă comentatorul politic Ion Tăbârță. La rândul său, analistul Vlad Țurcanu consideră că „asistăm la un paradox, când investițiile europene, inclusiv românești, s-au întețit în regiunea găgăuză, iar populația rămâne captivă propagandei care ar trebui să trezească îngrijorări la Chișinău și în Uniunea Europeană. Dar nu trebuie să așteptăm ca investițiile românești din Găgăuzia să se traducă, neapărat, în voturi proeuropene, sunt investiții pe termen lung în bunăstarea populației. ”
