Agenția pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă a Uniunii Europene, Frontex, va desfășura, săptămâna viitoare, 60 de grăniceri la frontiera dintre Lituania și Belarus, pentru a stăvili fluxul de migrație ilegală. "Ne confruntăm cu o situație fără precedent. E prima oară când în istorie când Frontex îndeplinește o astfel de misiune în această zonă a Uniunii" – a subliniat, potrivit media internaționale, directorul executiv al agenției, francezul Fabrice Leggeri, aflat în capitala lituaniană Vilnius.
Săptămâna trecută, ministrul lituanian de Externe, Gabrielius Landsbergis, și șeful diplomației comunitare, Josep Borrell, au acuzat Belarusul că folosește migranții ilegali ca pe o armă politică, după ce Uniunea Europeană a instituit noi sancțiuni contra regimului autoritar de la Minsk. Președintele Consiliului European, Charles Michel, apreciase, anterior, că Belarusul joacă un rol în intensificarea bruscă a fluxului de migranți și avertizase că europenii nu sunt nici naivi, nici ușor de intimidat. Și Statele Unite sunt îngrijorate de fluxul de migranți ilegali din Africa și Orientul Mijlociu care ajung în Lituania prin Belarus – a declarat, pentru media de la Vilnius, preluată de agențiile internaționale de presă, adjunctul secretarului american de Stat, George Kent. El a adăugat că Washingtonul urmărește subiectul îndeaproape și a evocat fluxul similar de migrație ilegală plecat, în 2015, din Rusia spre Finlanda și Suedia.
Lituania a început să ridice o barieră la frontiera cu Belarusul, pentru a stăvili fluxul de migranți alimentat de regimul belarus. Prima secțiune a acesteia, scrie presa, are 500 de metri lungime și 1,8 metri înâlțime și e confecționată din sârmă ghimpată. Anterior, premierul lituanian, Ingrida Simonyte, a anunțat că, pe lângă înălțarea gardului, armata va dubla patrulele de grăniceri de la frontiera cu Belarusul.
Încă din mai, liderul autoritar de la Minsk, Aleksandr Lukașenko, a amenințat că nu va mai opri traficanții de droguri și migranții care vor să ajungă în Uniunea Europeană, după ce Bruxellesul a decis să instituie noi sancțiuni împotriva regimului său. Nu e doar un episod de migrație ilegală, așa cum vedem la alte frontiere ale Uniunii – a afirmat șefa guvernului de la Vilnius, Ingrida Simonyte, după ce, de la începutul anului, circa 2.100 de oameni, 1.400 numai luna aceasta, originari din Irak, Iran, Siria, Turcia sau Egipt, au ajuns din Belarus în Lituania, prin zone împădurite de la granița comună. Agențiile de presă amintesc că Lituania nu se află pe rutele obișnuite ale migrației din Orientul Mijlociu și că, între 2017 și 2020, a primit mai puțin de 90 de migranți anual. 679 de kilometri însumează granița dintre cele două foste republici sovietice, cu destine politice și geopolitice diferite. O democrație funcțională, profund atașată lumii libere și încă traumatizată de jumătate de secol de ocupație sovietică, Lituania e azi membră a NATO și a Uniunii Europene. Condus fără întrerupere de Lukașenko din 1994, Belarusul e calificat, frecvent, drept ultima dictatură din Europa și n-a ieșit niciodată de pe orbita Moscovei, care-l consideră un stat tampon în fața Occidentului.
Deja proaste, relațiile dintre Minsk și Bruxelles s-au deteriorat după ce, pe 23 mai, un avion civil care zbura pe ruta Atena – Vilnius a fost forțat să aterizeze la Minsk, sub pretextul existenței unei amenințări cu bombă, iar jurnalistul Roman Protasevici, aflat la bord, a fost arestat. Lukaşenko a pretins că a acţionat legal şi că a protejat vieţile pasagerilor deturnând avionul civil care mergea, după o alertă cu bombă. Potrivit media oficiale belaruse, citate de agenţiile internaţionale, el a calificat drept minciuni informaţiile că un avion militar de vânătoare MiG-29 al armatei belaruse a fost trimis să escorteze la sol cursa civilă operată de compania irlandeză Ryanair. Lukaşenko s-a lamentat că împotriva ţării sale se poartă un război hibrid, iar inamicii au depăşit multe aşa-numite linii roşii. Lukaşenko a mai afirmat că blogerul Roman Protasevici e un terorist care plănuia o rebeliune sângeroasă. Șefii de stat și de guvern din țările membre ale Uniunii Europene au decis să închidă spațiul aerian comunitar pentru avioanele din Belarus și să adopte un nou set de sancțiuni contra regimului autoritar de la Minsk. Aproape două mii de curse comerciale survolau, săptămânal, Belarusul, a cărui companie aeriană, Belavia, opera, la rândul său, circa 20 de curse pe zi spre și dinspre Uniunea Europeană.
