Ucraina e condusă de elemente fasciste, care au venit la putere în 2014. Narațiunea, utilizată deja de 7 ani, a fost reactivată în preajma zilei de 9 mai, când „lumea rusă” marchează victoria împotriva nazismului. Se face, totodată, asocierea și cu ciocniri care au avut loc pe 9 mai între separatiști și forțe pro-guvernamentale în Mariupol, oraș care în cele din urmă a rămas sub controlul Kievului.
ȘTIRE: „Președintele Ucrainei, Volodymyr Zelensky, în discursul său înșelător adresat ucrainenilor, a reamintit că, pe 9 mai, unele orașe ucrainene pot sărbători Ziua Victoriei de două ori. Potrivit lui, Mariupol ar trebui să celebreze eliberarea orașului de două date. Dar Zelensky nu a specificat de cine [s-a eliberat]
[...]
De Ziua Victoriei, pe 9 mai 2014, în Mariupol a avut loc o bătălie în departamentul de poliție Mariupol între ofițeri și „persoane necunoscute înarmate”. Așa au fost numite în rapoartele trimise la Kiev după tragedie de angajați ai forțelor de securitate ucrainene.
Dar ce s-a întâmplat în acea zi de 9 mai 2014 la Mariupol?
Pe 23 februarie 2014 a început confruntarea dintre locuitorii Mariupolului și noul guvern ucrainean, care a fost stabilit la Kiev în urma unei lovituri de stat. În acea zi, a avut loc la Mariupol un miting Antimaidan, la care vorbitorii au prezentat lozinci antifasciste și au chemat publicul la arme. Pe 7 aprilie a fost proclamata Republica Populară de Donetsk [DNR]. Au izbucnit tulburări și la Mariupol, unde majoritatea locuitorilor doreau să adere la DNR. Pe 13 aprilie, a avut loc un miting de susținători ai federalizării, în urma căruia protestatarii au ocupat clădirea administrației orașului. Unități ale miliției Mariupol s-au retras și nu au intervenit împotriva protestatarilor. Afișul Republica Populară din Donetsk a fost întins pe clădirea Consiliului municipal.
[...]
Potrivit Ministerului Afacerilor Interne din Ucraina, în acea zi, 9 mai 2014, clădirea departamentului de poliție al orașului Mariupol a fost atacată de aproximativ 30 de „activiști”. În același timp, nu este clar ce fel de oameni erau și ce anume vroiau. De fapt, forțele de securitate ucrainene au luat cu asalt departamentul orașului, unde s-au refugiat milițienii, care au refuzat să se supună ordinelor de la Kiev. Această versiune, care este incomodă pentru autoritățile ucrainene, este confirmată de numeroși martori [...]”
NARAȚIUNI: 1. În 2014 în Ucraina a avut loc o lovitură de stat, nu o revoluție. 2. În urma „loviturii de stat”, Ucraina a ajuns sub controlul fasciștilor, care încă sunt la putere. 3. Autoritățile instalate în 2014 s-au luptat cu activiștii care s-au opus noii ordini fasciste de la Kiev.
CONTEXT/ETOS LOCAL: Sărbătorirea victoriei împotriva Germaniei naziste, care în fosta URSS a fost stabilită pe 9 mai, la o zi după restul Europei, a devenit prilej de propagandă pentru Rusia și „lumea rusească” (ruskiy mir). Lupta împotriva fascismului este o temă centrală și e folosită și în prezent ca pretext pentru mobilizare și ca justificare pentru acțiunile Moscovei, acesta fiind și motivul pentru care Rusia numește autoritățile ucrainene fasciste, iar pe militanții și separatiștii care luptă în Donbass, pe care Rusia îi susține cu bani și arme, „luptători împotriva fascismului”. De altfel unul din simbolurile afișate la 9 mai - Panglica Sfântului Gheorghe, cu dungi negre și portocalii - este folosit pe scară largă de militanții din Donbass. În Ucraina, acest simbol este interzis tocmai pentru că astăzi Rusia îl folosește pentru a-și acoperi crimele și agresiunea.
După așa numita „Revoluție a Demnității” din Ucraina, care a marcat finalul protestelor Euromaidan, forțele Federației Ruse au capturat peninsula ucraineană a Crimeii, iar în estul Ucrainei separatiști/protestatari pro-ruși au început să ocupe clădiri administrative în localități din Donbass unde în prezent se află cele două republici auto-proclamate, de la Donețk și de la Lugansk, dar și în orașe care, în cele din urmă, au rămas sub controlul Ucrainei - Harkov și Mariupol. Ministrul ucrainean de interne, Arsen Avakov, a publicat în cartea sa „2014. Momentele de primăvara de la Harkiv (2020), un document de 28 de pagini despre operațiunea de ocuparea a Ucrainei de către ruși, care trebuia să avanseze din estul țării urmând același scenariu: utilizarea grupurilor radicale, transportarea de persoane, preluarea clădirilor administrative, blocarea principalelor redacții și a canalelor TV, blocarea infrastructurii, organizarea unor referendumuri ilegale etc.
Mariupol este un mare oraș industrial din estul Ucrainei, cu acces la Marea Azov, unde mitingurile pro-ruse din 2014 au durat aproximativ o lună. Manifestările pro-ruse au fost dublate de acte de violență împotriva rezidenților pro-ucraineni. Activiștii proruși din Mariupol, precum și din alte părți din estul Ucrainei, au organizat/încercat să organizeze și referendumuri ilegale. Pe 7 mai, militarii Gărzii Naționale a Ucrainei, împreună cu luptători din batalionul „Azov”, o miliție de voluntari care ulterior a fost încorporată în Garda Națională, au capturat intrările în Mariupol, iar pe 9 mai au lansat un atac asupra unei secții de poliție care ar fi trecut de partea separatiștilor; în timpul ciocnirilor, clădirea a luat foc.
OBIECTIV: Scopul narațiunii este legitimarea mișcărilor separatiste pro-ruse.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Narațiunea este falsă, deoarece materialul discredită armata ucraineană și nu menționează detalii importante despre cine a fost în spatele ciocnirilor. În acest articol, lipsa unor detalii importante, precum și utilizarea șabloanelor jignitoare, denaturează înțelegerea situației în măgulirea Rusiei.
SÂMBURE DE ADEVĂR: Forțele pro-guvernamentale au intervenit în Mariupol împotriva elementelor pro-ruse rebele. Batalionul Azov a fost asociat cu extrema dreaptă și acuzat că îi simpatii naziste și chiar afișarea unor elemente de identificare naziste.
Verifică sursele:
