Candidatura președintelui Iohannis la funcția de secretar general al NATO a făcut vâlvă în România, și nu numai. În Europa, în general, un nume nou care se opune olandezului Mark Rutte, cvasi-agreat de puterile occidentale pentru succesiunea lui Jens Stoltenberg, e o situație neobișnuită. Speră oare, cu adevărat, Iohannis să devină șeful NATO? Sau, dacă nu, ce poate obține dintr-o astfel de candidatură? Și mai ales: ce semnificație are ea pentru România?
Podcast generat cu ajutorul AI
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
Extremiștii români par să creadă că revenirea lui Donald Trump le aduce capital electoral și legitimizează tipul de discurs marcat de populism și narațiuni false. Ei speră, totodată, că Trump îi va ajuta să ajungă la putere. Este genul de raționament oximoronic, care arată că, de fapt, extremiștii români nici măcar nu înțeleg sensul cuvântului pe care l-au adoptat pentru a se defini – „suveranism”.
---copie-image.webp)
După ce a pus umărul la victoria lui Donald Trump în alegerile din SUA, Elon Musk poartă o campanie de promovare a extremei drepte europene. Acționează el în nume propriu, sau e mesagerul lui Trump?
Industria aviației din Rusia se confruntă cu o criză fără precedent. În urma agresiunii la scară largă împotriva Ucrainei din 2022, împotriva Rusiei au fost introduse numeroase sancțiuni, cu impact în aproape fiecare sector al economiei. Cu toate acestea, efectele sancțiunilor au fost inegale. În timp ce dezbaterile continuă în rândul economiștilor cu privire la motivul pentru care economia Rusiei continuă să funcționeze și chiar să crească, unele sectoare au fost afectate în mod semnificativ, sancțiunile dovedindu-se eficiente și greu de ocolit. Aviația iese în evidență ca un bun exemplu. De ce au fost atât de eficiente sancțiunile în acest sector? Ce lecții se pot învăța din acest caz atunci când se evaluează impactul general al restricțiilor asupra economiei ruse?
În Occident, Mănăstirea Sf. Elisabeta nu vorbește niciodată despre activitățile, poziția politică și activitatea sa ideologică. De obicei, reprezentanții mânăstirii spun oamenilor că banii strânși din vânzări la târguri sunt direcționați pentru „sprijinirea oamenilor din Ucraina”. Cu toate acestea, nu precizează la cine anume ajung banii. Pare că acești oameni au uitat de cuvintele „Să nu furați, să nu mințiți, nici să nu vă înșelați unii pe alții” (Cartea Leviticului, 19:11).
Pe măsură ce Polonia se apropie de un punct critic în evoluția sa democratică, discuțiile privind rolului președintelui scot în evidență nevoia unor schimbări sistemice cu scopul de a proteja viitorul politic al țării.
Traiectoria actuală a regimului aflat la conducere în Rusia dezvăluie o evoluție paradoxală. Proclamând o renaștere a grandorii imperiale (un amalgam bizar între Imperiul Țarist și Uniunea Sovietică), liderii ruși se trezesc prinși în aceleași capcane economice și sociale care au afectat ambele formațiuni istorice. În încercarea de a evita frământările revoluționare în mijlocul tensiunilor sociale tot mai mari acumulate de-a lungul a trei decenii, Kremlinul a optat pentru o strategie de dezvoltare pe care o consideră evoluționistă. Totuși, această evoluție se inspiră nu dintr-o viziune a unui viitor mai bun, ci dintr-un „trecut de aur” mitic.
Donații
Veridica.md
