Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Falsul „CNN” şi strategii amatori de pe Twitter
reuters.com / 12 feb. 2022, cnn.com / 30 mart. 2017
În mijlocul tensiunilor generate de o posibilă invadare a Ucrainei de către Rusia, un recent fals de pe reţelele de socializare ne arată că utilizatorilor nu le lipseşte creativitatea strategică. Agenţia Reuters a descoperit pe Twitter o captură de imagine contrafăcută dintr-un presupus jurnal de ştiri recent al CNN. Titlul, suprapus fraudulos peste textul original anunţă „pe surse” că Vladimir Putin va amâna invazia până când armele promise ca ajutor militar de către preşedintele Joe Biden vor ajunge în Ucraina, urmând ca ulterior acestea să fie capturate de ruşi. Chiar dacă majoritatea celor peste 22.000 de aprecieri au fost reacţii amuzate, nu au lipsit comentariile îngrijorate sau confuze. În realitate, imaginea cu titlul modificat provine din emisiunea „At this hour” difuzată de CNN în 30 martie 2017. Titlul original care justifica fotografia lui Vladimir Putin conţinea răspunsul preşedintelui rus la acuzaţiile de implicare a Kremlinului în alegerile prezidenţiale americane din acel an.
Misterul certificatelor de deces „la purtător”
reuters.com / 14 feb. 2022
Contrar numeroaselor postări de pe Twitter, autorităţile comitatului Mecklenburg din Carolina de Nord, Statele Unite, nu furnizează online certificate de deces pentru cei care le solicită pentru propria persoană. Confuzia a apărut după ce utilizatorii intrigaţi au distribuit fotografii cu site-ul Registrului de stare civilă al comitatului în care solicitanţii unui certificat de deces avea la îndemână, aparent, opţiunea alegerii propriei persoane ca nume înscris în certificat. Funcţionarii locali au explicat că, deşi grafica site-ului conţinea într-adevăr un buton virtual cu opţiunea respectivă, acesta este inactiv. Pentru a elimina totuşi orice neînţelegeri, butonul respectiv a fost eliminat din secţiunea certificatelor de deces, spre liniştea cetăţenilor tentaţi de o posibilă teorie a conspiraţiei.
Tactici ruseşti de dezinformare anti-ucraineană
bbc.com / 14 feb. 2022
În timp ce presiunea militară rusească la frontiera ucraineană continuă, BBC News trece în revistă câteva exemple şi metode prin care publicaţiile pro-Kremlin încearcă să controleze piaţa subiectelor de presă asociate conflictului. Pe lângă demonizarea ucrainenilor prin promovarea de conţinut puternic emoţional, adesea fals sau neverificabil, propaganda rusă asociază constant Ucraina cu nazismul. Un recent exemplu sunt postările în care Ministerul rus de Externe subliniază, evitând contextul, votul împotrivă al Statelor Unite şi Ucrainei în cazul Rezoluţiei ONU de condamnare a glorificării nazismului, susţinută puternic de Moscova. La acel moment, reprezentantul Ucrainei a explicat că rezoluţia are motive pur propagandistice, iar cel american a caracterizat-o drept o încercare de legitimare a campaniilor ruseşti de dezinformare. După vot, ambele ţări au ţinut să condamne în termeni categorici nazismul. Este adevărat că au existat îngrijorări privind legăturile dintre grupuri de extremă dreapta ucrainene şi neonazişti – în special batalionul naţionalist Azov -, dar extrema dreaptă rămâne o mică minoritate care la alegerile din 2019 a fost departe de a atinge pragul de 5% pentru intrarea în parlamentul de la Kiev. Alte metode de dezinformare tot mai folosite de presa pro-Kremlin sunt, potrivit BBC, prezentarea comentariilor convenabile ale unor cititori ca fiind reprezentative pentru opinia publică şi folosirea „vocilor” occidentale cu păreri apropiate liniei agreate de Moscova pentru a exagera susţinerea de care s-ar bucura Rusia. Un studiu al grupului Mithos Labs specializat în combaterea dezinformării arată că în noiembrie trecut activitatea conturilor care diseminează propaganda rusească a explodat, ajungând la o medie de 213 postări pe zi.
Mitul interzicerii lemnelor de foc de către U.E.
europarl.europa.eu / 8 dec. 2021, euractiv.ro / 15 feb. 2022
Mitul potrivit căruia România s-a angajat prin Planul Naţional de Redresare Rezilienţă să impună interdicţia folosirii lemnelor de foc începând din 2023 a fost întreţinut cu insistenţă de PSD, atât din opoziţie cât şi după ce a ajuns la guvernare. Cel mai perseverent a fost europarlamentarul Victor Negrescu, care la sfârşitul anului trecut a adresat o interpelare scrisă pe această temă Comisiei Europene. Site-ul euractiv.ro a citează răspunsul oficial al vicepreşedintelui comisiei Valdis Dombrovskis, care precizează că în PNRR „nu există dispoziţii care să impună interdicţia utilizării lemnelor pentru încălzire până în 2023”. În acelaşi răspuns se menţionează că angajamentul României include reforme şi investiţii menite să combată exploatarea ilegală intensivă a pădurilor, care reduce cantitatea de carbon absorbită, afectează semnificativ biodiversitatea și mărește riscul de dezastre.
Site american, agent al propagandei ruse?
apnews.com / 15 feb. 2022
Ofensiva informaţională a Moscovei pare să aibă avanposturi la Washington. Serviciile de informaţii din Statele Unite acuză un site conservator de ştiri economico-financiare că amplifică propaganda Kremlinului printre cititorii americani. Potrivit oficialilor federali citaţi de Associated Press, publicaţia Zero Hedge – cu 1,2 milioane de urmăritori pe Twitter - preia articole din presa rusă controlată de stat, care sunt apoi distribuite de publicaţii sau persoane care nu sunt conştiente de conţinutul dirijat de serviciile de informaţii ruseşti. Oficialii, citaţi sub protecţia anonimatului, nu au spus dacă Zero Hedge este suspectată de legături cu agenţii de spionaj sau au o relaţie directă cu Rusia. Publicaţia vizată a respins acuzaţiile, spunând nu face decât să publice un spectru cât mai larg de puncte de vedere care să acopere un subiect. În răspunsul său, Zero Hedge mai susţine că nu a lucrat sau colaborat niciodată cu Rusia şi neagă orice legătură cu spionajul rusesc.
(Horia Grușcă)
