Propagandiștii ruși se poartă ca fanii lui Donald Trump, iar Tesla a devenit ținta protestelor dar și a fake news-urilor online.
Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Propaganda rusă şi viitorul „Trump Hotel” din Crimeea
Runda de negocieri separate americano-ruso-ucrainene din Arabia Saudită s-a încheiat cu convenirea unui moratoriu în privinţa atacurilor reciproce asupra navelor din Marea Neagră. Însă varianta rusescă a concluziilor de la Riad susţine că încetarea focului pe mare este condiţionată de renunţarea de către americani la unele sancţiuni financiare şi economice impuse Moscovei. Pe de altă parte, orice eventuală eliminare a sancţiunilor Statelor Unite va fi limitată de disponibilitatea Uniunii Europene de a lua măsuri similare. Este ceea ce speră propagandiştii lui Vladimir Putin de la televiziunea de stat, convinşi că statele europene vor urma direcţia indicată de la Washington.
Olga Skabeeva, jurnalistă Rusia 1:
Dacă şi când Trump va ordona ridicarea sancţiunilor împotriva lui Putin, Europa va fi nevoită să le ridice şi ea. În acel moment, Uniunea Europeană va fi invitată să semneze documentele corespunzătoare.
Comentator Rusia 1:
Oficialii americani le-au transmis omologilor lor europeni că Uniunea Europeană va trebui să se implice în orice aranjament menit să aducă pacea în Ucraina, având în vedere că Rusia vrea, ca parte a înţelegerii, eliminarea sancţiunilor impuse de blocul comunitar”, ne-au spus surse familiarizate cu subiectul.
Comentatorul televiziunii de stat ruse se referă la o declaraţie a Secretarului de stat american Marco Rubio, care a afirmat că problema sancţiunilor europene nu poate fi exclusă din negocierile Statelor Unite cu Rusia. Pe de altă parte, propagandiştii Kremlinului consideră ca şi rezolvată recunoaşterea de către americani a anexării Crimeei şi aşteaptă, încrezători, construirea primului Trump Hotel pe litoralul răpit Ucrainei.
Olga Skabeeva:
Să mergem acum la Washington. În legătură directă cu noi este Igor Naimuşin. Bună ziua, Igor! Igor, în ceea ce priveşte Crimeea, este surprinzător şi totodată neobişnuit. Tot mai mult, propaganda americană vorbeşte despre faptul că Trump este pregătit, poate în secret, să admită că Crimeea aparţine Rusiei. Seymour Hersh spune că Trump vrea să investească în staţiunile noastre ruseşti. Ce se întâmplă de fapt?
Igor Naimuşin, corespondent Rusia 1 la Washington:
Chestiunea teritorială este, fără îndoială, unul dintre cele mai importante subiecte în cadrul negocierilor privind soluţionarea paşnică a conflictului din Ucraina. Din păcate, nimeni nu ştie ce-i în mintea lui Trump, dar există unele presupuneri. Nu este exclus ca, în fanteziile lui, Trump să-şi imagineze deja un Hotel Trump strălucind pe coasta Rivierei Crimeei şi să viseze că va câştiga astfel o mulţime de bani, având în vedere imensa sa popularitate printre turişti, ca şi perspectivele internaţionale de dezvoltare. Oricum ar fi, se vorbeşte foarte mult că preşedintele american insistă pentru recunoaşterea Crimeei, iar problema teritorială este una dintre cele mai importante pe care părţile trebuie să le discute în încercarea de a soluţiona conflictul.
Dmitri Iegorcencov, director Institutul de Studii şi Previziuni Strategice, Moscova:
Eu pot să-i trimit lui Trump un tricou pe care scrie „Crimeea este a noastră”. Dacă are nevoie, i-l pot trimite pentru orice eventualitate, ca să nu uite cui îi aparţine Crimeea. El înţelege că, pentru echilibrarea poziţiei faţă de Rusia, are o şansă destul de bună să-şi aducă mica lui afacere americană în Crimeea, în cadrul dezvoltării relaţiilor bilaterale. Nimeni nu ar fi împotrivă. Este chiar foarte avantajos atunci când eşti şi preşedinte, şi dezvoltator imobiliar care vrea să construiască hoteluri în Crimeea şi Gaza. Unde altundeva? Poate în Siria sau în altă parte. Poate că există şi alte locuri în care America vrea să ridice hoteluri minunate, mai ales pentru Trump.
Vehiculele Tesla, ţinta „teroriştilor” şi a falsurilor online
Implicarea în politica americană şi internaţională a lui Elon Musk se dovedeşte extrem de costisitoare pentru miliardarul favorit al lui Donald Trump. Protestatarii din Statele Unite îi cer vehement demisia din fruntea Departamentului de Eficienţă Guvernamentală, acuzându-l pentru pierderea locurilor de muncă. În Europa, numeroşi cetăţeni nu-l iartă pentru susţinerea deschisă arătată partidelor de extremă dreapta de pe continent. Valul de antipatie s-a transferat asupra autovehiculelor electrice Tesla – cel mai popular brand deţinut de omul de afaceri, după platforma de socializare X, fostă Twitter. Mai multe reprezentanţe Tesla din Statele Unite au fost vandalizate, ceea ce a determinat conducerea FBI să declare război împotriva acţiunilor anti-Tesla drept o formă de terorism intern. În ţările europene a fost iniţiat un amplu boicot al maşinilor producătorului american.
Situaţia delicată este amplificată prin falsuri răspândite online. De curând, două bloguri anunţau că autorităţile germane vor închide fabrica Tesla invocând încălcarea normelor de mediu, practicile de producţie şi protecţionismul economic. Anunţurile erau însoţite de un citat atribuit lui Elon Musk, care s-ar fi resemnat cu eşecul afacerii sale în Germania. Fabrica Tesla de lângă Berlin este singura din Europa, a fost deschisă în 2022 şi are 11.000 de angajaţi. Autorităţile federale germane au dezminţit ştirea, afirmând că nu există nicio decizie privind „suspendarea, restricţionarea sau revocarea capacităţii Tesla de a opera în ţară”. Pe de altă parte, vânzările de maşini Tesla au scăzut în februarie în Germania cu 76%, contribuind la prăbuşirea vânzărilor mărcii în Europa.
Declinul de pe piaţa germană este pus de analişti pe seama pierderii credibilităţii de către Elon Musk, care a sprijinit partidul extremist AfD la alegerile legislative din februarie. Un sondaj efectuat în martie de publicaţia germană T-Online pe 100.000 de persoane a arătat că doar 3% dintre respondenţi ar lua în considerare cumpărarea unui vehicul Tesla. Aparent paradoxal, sondajul catastrofal pentru propria firmă a fost preluat şi distribuit chiar de Elon Musk, dar cu rezultate radical diferite. În varianta postată de Musk, 70% dintre germani erau dispuşi să achiziţioneze din nou o Tesla. Explicaţia inversării miraculoase a rezultatelor sondajului este manipularea datelor cu ajutorul boţilor. S-a dovedit că 253.000 de pseudo-voturi atribuite nemţilor fideli brandului Tesla au fost generate artificial de două adrese IP din Statele Unite.
