Nicușor Dan îi va preda funcția de președinte, în următoarea lună, fostului candidat Călin Georgescu, arată o narațiune falsă devenită virală în social media.
ȘTIRE: Nicușor Dan îi preda președinția lui Călin Georgescu in maxim 30 de zile!
Informație din sursă internațională.
Distribuire maximă sa știe toată România!
Foto: captură ecran
NARAȚIUNE: Președintele Nicușor Dan se pregătește să îi predea președinția lui Călin Georgescu.
DE CE ESTE FALSĂ NARAȚIUNEA: În România, puterea președintelui în funcție nu poate fi „predată” după bunul plac al șefului statului, altfel spus acesta nu își poate numi un succesor. Nici președintele, nici vreo altă persoană nu pot nominaliza, desemna sau delega un alt președinte.
Populația României este cea care alege, direct, președintele țării. Constituția României prevede și condițiile în care mandatul unui președinte încetează:
- Dacă președintelui îi expiră mandatul de 5 ani, dar îl exercită până când succesorul său depune jurământul. Mandatul unui președinte poate fi prelungit prin lege organică doar în caz de război sau altă catastrofă;
- Dacă este demis de populație în cadrul unui referendum organizat în urma suspendării președintelui cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale;
- Dacă este condamnat pentru înaltă trădare după ce a fost pus sub acuzare de două treimi din deputați și senatori;
- Dacă își dă demisia;
- Dacă, din diferite motive, nu-și mai poate exercita funcția sau dacă moare.
În toate aceste cazuri, interimatul este asigurat de președintele Senatului sau, dacă acesta nu poate exercita funcția, de președintele Camerei Deputaților, până la alegerea unui nou președinte. În niciunul dintre cazuri funcția nu este „predată” unui nou președinte, deci nici președintele, nici o altă persoană nu poate, prin propria decizie, să transfere mandatul.
OBIECTIV: Să accentueze nemulțumirea publică legată de prelungirea crizei politice, de guvernarea interimară și de criza guvernamentală care durează de aproape două luni.
O astfel de narațiune are și rolul de a-i menține mobilizați pe adepții lui Georgescu, dar și să submineze încrederea în instituțiile statului și să alimenteze conspirațiile.
Astfel de narațiuni polarizează publicul și reamintesc de suspiciunile și conspirațiile privind anularea alegerilor din noiembrie 2024; nu în ultimul rând, ele generează trafic, ceea ce înseamnă venituri pentru cei care le lansează.
Apelul la „surse secrete” sau „surse internaționale” lasă impresia unei aparente informații privilegiate, dar care nu poate fi verificată. Tehnica se încadrează în tiparul clasic al dezinformărilor și fake-urilor.
CONTEXT: Narațiunea a pornit de la un cont de Facebook unde informația inițială a strâns peste 14.000 de reacții, peste 3.300 de comentarii și aproape 2000 de distribuiri doar pe Facebook.
Ulterior, narațiunea a fost rostogolită pe zeci de conturi de TikTok identificate de Veridica și în cele din urmă ea a fost retrasă sau „dată jos” de pe mare parte dintre ele. Reamintim că TikTok este platforma de social media care l-a propulsat artificial pe Călin Georgescu, fostul candidat pro-rus la alegerile prezidențiale căruia ar urma să „îi fie predată” președinția.
Narațiunea se viralizează în plină criză guvernamentală în care desemnarea unui premier s-a dovedit o misiune aproape imposibilă și l-a pus pe Nicușor Dan într-o situație delicată dacă nu chiar critică, la un pas de declanșarea alegerilor anticipate care s-ar solda, spun sondajele, cu un scor mare al taberei extremiste.
De subliniat, deci, că această narațiune nu apare „din senin”, ci într-un mediu în care ideea de instabilitate și „conspirație politică” face parte din mentalul colectiv de doi ani deja, după ce au fost anulate alegerile prezidențiale din noiembrie 2024, în care primul tur a fost câștigat de Călin Georgescu, exponent al unui discurs suveranist, cu accente pro-ruse, și promotor de teorii ale conspirației și chiar și bazaconii care au făcut deliciul comentatorilor gen cipurile din băuturile acidulate sau „Valahala”.
Să nu uităm și că ultimii ani au fost marcați de scandaluri politice, guverne instabile și o încredere foarte scăzută în partidele „tradiționale” și instituțiile publice.
Nu în ultimul rând, contextul, din punct de vedere social, arată că narațiunea, la fel ca altele similare, ajunge la un public cu nivel scăzut de alfabetizare media în comparație cu alte state UE, foarte expus la conținutul de social media și, în general, la un public pentru care explicațiile la problemele complexe sunt simple: Dușmanii sunt „corupția”, „Sistemul” și „Occidentul /Străinii”.
Acest tip de narațiune apare frecvent în perioade electorale sau post-electorale tensionate, cum este cea de acum, când vidul de putere creat de moțiunea de cenzură care a dărâmat guvernul este asociat cu un vid de putere a președintelui.
