O decizie a Consiliului Național al Audiovizualului îi împiedică pe influenceri să se mai exprime liber pe internet, potrivit unei narațiuni false care distorsionează noile reguli privind creatorii de conținut.
ȘTIRE: Nu cred că asta este protecție. Argumentele lor (n.r. CNA) - de doi lei. Este controlul statului asupra art. 30: libera exprimare, dar cu o limită. Noi vom avea dreptul să ne exprimăm liber doar dacă spunem că vor veni rușii, că au aterizat dronele rusești. Să băgăm frica în oameni că vine războiul și ne atacă rușii; o să fie liberă exprimare doar când domnul Călin Georgescu și domnul George Simion, când oamenii ăștia doi sunt denigrați, aia va fi libera exprimare. Orice va spune statul, noi trebuie să ne conformăm lor și să facem clipuri cu idei asemănătoare celor propagate de guvernanți. Aia o să fie libera exprimare pentru noi.
NARAȚIUNI: 1. Statul urmărește să limiteze influența creatorilor din online și dreptul la liberă exprimare. 2. Decizia CNA nr. 116/2026 ar urma să cenzureze creatorii ale căror opinii nu corespund pozițiilor oficiale, prin amenzi, ștergerea conținutului sau închiderea conturilor.
OBIECTIVE: Promovarea ideii că statul urmărește să preia controlul asupra spațiului mediatic și să reducă la tăcere vocile patriotice, încălcând libertatea de exprimare și drepturile constituționale.
Noul act normativ nu îi permite CNA să decidă ce anume va fi publicat
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Potrivit ultimelor modificări aduse legislației audiovizuale, creatorii care au publicat cel puțin 24 de materiale audiovizuale în ultimele 12 luni, se adresează publicului român, au peste 100.000 de urmăritori sau abonați cumulat pe platforme și desfășoară activități comerciale trebuie să notifice CNA în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a Deciziei. Procedura are caracter administrativ și se realizează prin completarea și transmiterea formularului-tip prevăzut în Anexa nr. 5 la Decizie, care conține date despre furnizor și serviciul media oferit. Acest demers îi permite CNA să identifice serviciile media audiovizuale din spațiul online care intră sub incidența legislației și să le țină în evidență.
Notificarea, în esență, nu reprezintă o cerere de autorizare și nu oferă autorităților competența de a decide dacă un creator își poate continua activitatea. De aceea, includerea unui canal în această evidență nu afectează dreptul creatorului de a publica și de a-și exprima opiniile.
Nici afirmația că procedura ar însemna „cenzură” nu este susținută de prevederile stipulate în document. Notificarea nu presupune un control prealabil asupra conținutului și nici aprobarea materialelor înainte de publicare. În altă ordine de idei, CNA nu stabilește ce poate sau nu poate spune un creator, iar procedura nu îi conferă un control editorial asupra canalului.
Sancțiunile pentru conținut ilegal sunt prevăzute de lege de ani de zile
În ceea ce privește temerea legată de sancțiuni, posibilitatea aplicării acestora pentru anumite încălcări exista deja. Prin modificările aduse Legii audiovizualului în 2022, au fost introduse prevederi care vizează inclusiv utilizatorii care generează materiale video pe platformele de partajare a materialelor video. Astfel, art. 91² alin. (1) prevede că CNA poate sancționa cu amendă utilizatorii care generează materiale video și care se află în situațiile prevăzute de lege, iar alin. (2) stabilește amenzi cuprinse între 2.000 și 30.000 de lei.
Elementul de noutate al Deciziei de anul acesta este însă procedura de notificare, care facilitează identificarea canalelor ce intră sub incidența legislației. Astfel, CNA poate consulta mai ușor materialele relevante și poate analiza într-un timp mai scurt eventualele sesizări sau încălcări constatate.
CONTEXT: Televiziunea nu mai este singurul mediu prin care un mesaj poate ajunge la sute de mii de oameni. Creatorii de conținut au devenit, la rândul lor, actori importanți în spațiul audiovizual online, iar amploarea publicului la care ajung a dus la necesitatea unor mecanisme capabile să asigure respectarea acelorași principii aplicate și serviciilor media tradiționale. Toate astea, cu scopul de a garanta informarea corectă, protecția minorilor și responsabilitatea față de public.
În România, cadrul de bază pentru furnizorii de servicii media a fost definit prin Legea audiovizualului nr. 504/2002, care stabilește responsabilitățile acestora și principiile aplicabile în domeniu. La nivelul Uniunii Europene, în 2018, Directiva (UE) 2018/1808 a actualizat regulile europene privind serviciile media audiovizuale, fiind extinse și asupra unor forme de conținut și activități din mediul online. România a transpus ulterior aceste modificări prin Legea nr. 190/2022, care a modificat și completat Legea inițială.
Prin urmare, notificarea, reglementată prin Decizia CNA nr. 116/2026, este pasul prin care Consiliul își face o imagine clară asupra canalelor care intră sub incidența regulilor și le poate ține în evidență, în timp ce monitorizarea presupune verificarea respectării regulilor de către acestea.
REACȚII OFICIALE: Controversele apărute în spațiul public după publicarea Deciziei au determinat CNA să vină, pe 2 septembrie, cu o serie de clarificări privind modul în care trebuie înțelese noile prevederi. Instituția a explicat că notificarea nu reprezintă o formă de autorizare și nu presupune verificarea sau aprobarea conținutului înainte de publicare. CNA a precizat, de asemenea, că decizia nu introduce noi sancțiuni pentru creatorii de conținut, ci stabilește o procedură prin care canalele care îndeplinesc criteriile prevăzute de lege pot fi ținute în evidență.
În același comunicat, CNA a atras atenția și asupra distincției dintre notificare și monitorizare: notificarea are rolul de a identifica serviciile media audiovizuale care intră sub incidența legislației, în timp ce monitorizarea privește respectarea regulilor aplicabile. Instituția a subliniat astfel că simpla notificare a unui canal nu înseamnă că acesta trebuie să obțină acordul CNA pentru a publica în continuare conținut.
Verifică sursele:
