Colesterolul în cantități mari nu dăunează sănătății, potrivit unei narațiuni false promovate în România de un medic stomatolog, director de spital și politician, care se erijează în expert în cardiologie și profețește intrarea României în război.
ȘTIRE: S-a demonstrat științific ca nu exista nicio legătură reală între valorile crescute ale colesterolului ( vorbesc despre valori ale LDL-ului între 200-600 ) și plăcile de aterom de pe vasele de sânge . Studiul a fost finanțat ” particular ” și a fost condus de Dn dr din poză de mai jos . Studiul a fost prezentat la Congresul Internațional de Rezistență la Insulină , Diabet Zaharat și Boli Cardiovasculare . Pentru cine este interesat, am lăsat poză cu numele medicului . Puteți vedea caută singuri filmulețele pe Youtube sau pe Google . În studiu este evidențiat și rolul benefic al colesterolului ( chiar și crescut ) pentru organismul uman .
NARAȚIUNE: Colesterolul ridicat nu stă la baza declanșării aterosclerozei.
OBIECTIVE: Subminarea încrederii populației în sistemul sanitar și prin extensie în procedurile medicale și medici, promovarea narațiunilor conspiraționiste și autovalidarea propriului discurs, provocarea și amplificarea de tensiuni sociale.
Nici măcar autorii studiului nu spun că nivelul colesterolului nu are legătură cu ateroscleroza
DE CE ESTE FALSĂ NARAȚIUNEA: Studiul invocat a fost publicat în 2024 de un grup de cercetători coordonat de Matthew J. Budoff, unul dintre cei mai cunoscuți cardiologi americani în domeniul imagisticii cardiovasculare și al aterosclerozei. Lucrarea, intitulată The KETO Trial, a analizat un grup restrâns de 80 de persoane sănătoase metabolic, aflate de ani de zile pe dietă ketogenică și cu valori foarte mari ale LDL (low density lipoproteins – lipoproteine cu densitate joasă), adică particulele care transportă colesterolul prin sânge către celule. La final, studiul nu a găsit o asociere între nivelul de LDL și cantitatea de placă coronariană existentă la momentul evaluării în acest grup restrâns. După publicare, studiul a generat dezbateri intense în comunitatea științifică. Mai mulți cercetători au criticat metodologia, interpretarea rezultatelor și modul de raportare a datelor, iar ulterior, autorii au recunoscut că participanții la studiu au prezentat totuși o creștere a volumului plăcilor necalcificate (o formă de ateroscleroză aflată în stadii timpurii), cauzată de pătrunderea particulelor de LDL în peretele arterei.
Dar poate cel mai important, nici măcar Budoff nu afirmă că nivelul colesterolului LDL nu are legătură cu ateroscleroza în general. Dimpotrivă, o mare parte din activitatea sa științifică susține utilizarea scorului de calciu coronarian (Coronary Artery Calcium Score – CAC) tocmai pentru a identifica persoanele care beneficiază de tratament pentru reducerea nivelului grăsimilor din sânge și pentru a evalua riscul cardiovascular. El este coautor al unor lucrări care recomandă folosirea scorului CAC pentru ghidarea tratamentului care scade colesterolul LDL. Scorul CAC este o măsură obținută prin tomografie computerizată (CT) și arată cât calciu s-a depus în arterele coronare, adică cele care „hrănesc” inima. Mai mult, Budoff este coautor și al unor studii recente care au găsit o asociere între lipoproteinele aterogene (particule din sânge care transportă colesterol și pot contribui la formarea plăcilor de aterom în pereții arterelor) și ateroscleroza coronariană chiar la adulți fără factorii clasici de risc.
În concluzie, studiul coordonat de Matthew J. Budoff nu poate fi citat ca dovadă că „s-a demonstrat că LDL nu produce ateroscleroză”. El explorează doar situații particulare și promovează utilizarea imagisticii (în special scorul de calciu coronarian și angiografia CT) pentru o evaluare mai precisă a riscului individual. În niciun caz nu demonstrează că „nu există nicio legătură între LDL și plăcile de aterom”, ci descrie rezultatele observate într-un grup foarte specific de persoane. Aceste cercetări nu răstoarnă consensul științific privind rolul cauzal al LDL în ateroscleroză, ci încearcă să înțeleagă mai bine modul în care riscul variază între diferite categorii de pacienți.
Pseudomedicina, folosită de ruși în războiul hibrid împotriva Occidentului și îmbrățișată și de „idioții utili”
CONTEXT: Narațiunea privind beneficiile colesterolului este tipică teoriilor pseudo-medicale care neagă medicina modernă – fenomene, cauze ale diferitelor maladii, diagnosticări, tratamente etc. – și propun explicații fanteziste și tratamente „alternative”, lipsite de vreo bază științifică dar extrem de profitabile pentru cei care le vând. Întregul demers de negare a medicinei este justificat și cu un discurs conspiraționist care merge uneori atât de departe încât vorbește despre un plan de exterminare/înrobire/manipulare a omenirii, pus în practică de sistemele sanitare ale lumii care ar fi sub controlul unei „oculte globale”.
Multe dintre aceste teorii își au originea în Rusia – direct interesată să destabilizeze societățile occidentale prin subminarea încrederii în autorități, inclusiv în cele medicale; rezultatul, în cazul din urmă, este o scădere a stării generale de sănătate a populației, ceea ce poate pune presiune asupra economiei și sistemului medical în condițiile în care mulți dintre cei care aleg să ignore recomandările medicale sau caută tratamente alternative, în cele din urmă ajung tot în spitale, dar într-o stare mai gravă.
Dincolo de acest demers rusesc care ține de războiul hibrid, există și așa-numiții „idioți utili”, o mulțime de publicații și „influenceri” occidentali, de obicei din zona dreptei radicale și a conspiraționiștilor, care sunt, de asemenea, surse de astfel de dezinformări.
Medicina a constatat demult că există riscuri asociate colesterolului, dar cercetări succesive au modificat limita admisă, ceea ce le-a dat apă la moară conspiraționiștilor
Ideea unei conspirații, care implică marii producători de medicamente destinate scăderii colesterolului din sânge, circulă de ceva vreme în spațiul public, și are la bază modificările, în timp, ale limitelor maxime la care cantitatea de colesterol putea fi considerată „acceptabilă”. Mult timp s-a folosit pragul de aproximativ 200 mg ca limită superioară, însă, odată cu apariția unor dovezi mai solide despre relația dintre LDL și riscul cardiovascular, abordarea s-a „rafinat”. Astfel, în anii 1970-1980, LDL era considerat acceptabil dacă nu depășea 160 mg. În anii 1990-2000 a început diferențierea pe categorii de risc. Astfel, limita maximă acceptabilă pentru persoanele cu risc cardiovascular obișnuit era de 130 mg, iar pentru cele cu risc ridicat, de doar 100 mg. După 2010-2020, limitele au fost și mai mult diferențiate: 100 mg la risc moderat, 70 mg la risc înalt, și 55 mg la risc foarte înalt.
Între anii 1970–1990, medicii știau că LDL crescut este asociat cu infarctul, dar nu era clar cât de mult trebuie scăzut. În ultimele decenii au apărut mai multe studii observaționale care au urmărit milioane de persoane, dar și studii genetice și clinice care au arătat, constant, că cu cât LDL este mai scăzut și este menținut așa mai mult timp, cu atât riscul de infarct și accident vascular cerebral este mai mic. De aceea, s-a trecut de la o valoare „normală” la o valoare „optimă”, în funcție de persoană. De exemplu, o persoană sănătoasă de 30 de ani poate avea un LDL de 110 mg și să nu necesite tratament, dar aceeași valoare la o persoană care a avut deja un infarct este considerată prea mare. Prin urmare, nu există o singură limită universală. De asemenea, studiile realizate în urma administrării medicamentelor ce reduc LDL, au demonstrat că această reducere, pe lângă beneficiul evident de micșorare a numărului de „evenimente cardiovasculare”, nu generează nicio problemă majoră pacienților.
Colesterolul este, într-adevăr, indispensabil organismului, fiind o parte esențială a structurii membranelor celulare, și precursor pentru unii hormoni steroizi, vitamina D sau acizii biliari. Însă de aici nu rezultă că valorile foarte mari ale colesterolului sunt lipsite de risc. În medicina cardiovasculară se face diferența între faptul că organismul are nevoie de colesterol și faptul că nivelurile crescute ale particulelor LDL în sânge amplifică, în general, riscul de ateroscleroză, conform unui volum foarte mare de dovezi provenite din studii genetice, epidemiologice și clinice.
„Expertul” român în colesterol nu este un cardiolog, ci un stomatolog cu discurs conspiraționist
Autorul postării analizate este medic stomatolog, președinte al Consiliului de Administrație al Spitalului Județean Ialomița, dar și consilier județean, ales inițial în 2020 pe listele partidului PRO România și reales în 2024 pe listele PSD. Pe pagina sa de Facebook, pe lângă sfaturile „medicale” extrem de periculoase, stomatologul politician își avertizează agramat urmăritorii că „se dorește intrarea României în război”, iar „zdreanța de Zelensky ne bagă în război până în octombrie”, arătându-se și revoltat că „trăim vremuri în care este promovată (sic!) excesiv, toleranța și acceptarea”.
Verifică sursele:
---copie-image.webp)
