Statele Unite vor să distrugă Jocurile Olimpice prin boicoturi nejustificate și din care nu obțin nimic. Au făcut-o în 1980 și o repetă în 2022, potrivit unei narațiuni false promovate de Sputnik.
ȘTIRE: „Anunțând boicotarea Olimpiadei-80, Casa Albă înțelegea prea bine că autoritățile de la Moscova vor răspunde simetric. Astfel, ciclul olimpic, abia restabilit după cel De-al Doilea Război Mondial, a fost întrerupt.
[...]
Așadar, haideți să vedem de unde își are rădăcinile subiectul boicotării precum și al folosirii sportului olimpic în calitate de armă politică.
Acum 40 de ani, administrația președintelui democrat Jimmy Carter a recurs la boicotarea Olimpiadei de vară de la Moscova din 1980.
În acest fel, Washingtonul a decis să “penalizeze” URSS pentru faptul că Moscova, intenționând să-și apere inclusiv propriile frontiere sudice, a introdus în Afganistan un contingent militar limitat.
Astăzi evident acest boicot, pe fundalul unei retrageri haotice și sângeroase a Statele Unite din țară, arată ca o declamație comică, însă atunci sportivilor din țările care au urmat tacit linia ideologică americană, nu le ardea deloc de râs. Munca grea în decursul întregului ciclu olimpic, când la competiții atletul atinge culmea formei, a fost aruncată la coșul de gunoi printr-o singură trăsătură de condei.
[...]
Astăzi, tot felul de perverși politici, în virtutea propriei meschinării, a lenei sufletești și, în cele din urmă, a propriei prostii, încearcă să distrugă aceste tradiții, pe nu le-au creat ei, și care ar trebuie să supraviețuiască (teoretic) acestor stăpâni temporari.
Optimism ne insuflă istoria: boicotul Olimpiadei-80 nu i-a permis Washingtonului să acumuleze niciun bonus politic.
În schimb, în încercarea de a se opune prezenței militare sovietice, SUA l-au crescut cu propriile mâini și bani pe Osama bin Laden.
Toată lumea își amintește cum s-a sfârșit asta.
De parcă această tragedie a fost insuficientă, Washingtonul i-a mai adăugat deasupra și o farsă (la fel de sângeroasă), atunci când a dat birul cu fugiții din Afganistan.[…]”
NARAȚIUNI: 1. URSS nu a invadat Afghanistanul, ci doar a introdus în acea țară un „un contingent militar limitat”. 2. URSS s-a comportat impecabil în Afghanistan, iar SUA a distrus acea țară. 3. Boicotul JO este o acțiune politică unilaterală a SUA care nu are niciun rezultat. 4. La fel ca în 1980, SUA încearcă acum să distrugă JO, dar de data aceasta obiectivul este să impună sportivii trans-gender.
CONTEXT/ETOS LOCAL: Statele Unite și mai mulți aliați de-ai lor (Marea Britanie, Canada, Australia etc.) au decis să boicoteze diplomatic Jocurile Olimpice de iarnă. Acest lucru înseamnă, practic, că oficiali din țările respective nu vor participa la ceremonia de deschidere a Jocurilor, însă echipele olimpice vor fi prezente. La fel, decizia de a boicota diplomatic Jocurile nu are vreun impact asupra companiilor care sponsorizează sportivii participanți.
Decizia de a boicota diplomatic Jocurile Olimpice este o reacție la severele derapaje ale Chinei în provincia Xinjiang și în Hong Kong. Organizații pentru drepturile omului și guverne occidentale denunță de ani de zile campania chineză împotriva musulmanilor din Xinjiang, unde ar fi fost înființate lagăre de re-educare și s-ar înregistra încălcări masive ale drepturilor omului. Organizația Națiunilor Unite a tras un semnal de alarmă în acest sens și urmează să facă public un raport despre abuzurile comise. Beijingul se află și în spatele unei puternice campanii de limitare a drepturilor și libertăților cetățenilor din Hong Kong, care ar fi trebuit să fie respectate conform acordului „o țară, două sisteme” care a stat la baza guvernării provinciei încă de când aceasta a revenit în componența Chinei.
Beijingul respinge orice critici cu privire la abuzurile sale în Xinjiang și Hong Kong, invocă principiul „neamestecului în treburile interne” și amenință cu represalii la boicot.
Atenția pe care democrațiile liberale o acordă respectării drepturilor și libertăților cetățenești irită și Rusia, care de asemenea are un regim autoritar, astfel încât propaganda Kremlinului pune și ea accentul pe „neamestecul în treburile interne”. Rusia este, de asemenea, iritată de faptul că sportivii nu au dreptul să participe la aceste Jocuri Olimpice sub drapelul său din cauza numeroaselor scandaluri de dopaj care au implicat sportivi ruși.
Boicotarea Jocurilor Olimpice nu reprezintă o noutate. Cel mai celebru exemplu datează din perioada Războiului Rece când, ca urmare a invadării Afghanistanului de către URSS, peste 60 de țări au ales să nu participe la Jocurile Olimpice de la Moscova. Ca represalii, URSS a răspuns cu propriul boicot, la Olimpiada de la Los Angeles din 1984, însă doar o parte din țările socialiste (excepțiile fiind China, România și Iugoslavia) și câteva state-client ale URSS i s-au alăturat. Mai există și alte cazuri de boicot, inclusiv din partea Chinei, care a refuzat să participe la Olimpiada de la Tokyo, din 1964.
OBIECTIV: Mutarea atenției de la cauzele reale ale boicoturilor – invadarea altui stat, în 1980, încălcarea drepturilor omului, în 2022.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Jocurile Olimpice din 1980 au fost boicotate de zeci de state occidentale în frunte cu Statele Unite ca răspuns la invadarea Afghanistanului de către Uniunea Sovietică. URSS nu a „introdus în Afghanistan un contingent militar limitat” pentru a-și apăra granița de sud; a invadat un stat independent după ce comuniștii filo-moscoviți care dăduseră o lovitură de stat (și provocaseră o revoltă a forțelor naționale și a islamiștilor moderați) au pierdut puterea. De altfel, cu mult înainte de a fi invadat de sovietici Afghanistanul reprezentase una din țintele ambițiilor imperiale ale rușilor, țara aflându-se de-a lungul întregului secol al XIX-lea în centrul așa-numitului „Mare joc”, o dispută ruso-britanică care pornea de la ideea că cine controlează Afghanistanul, controlează Asia Centrală. Invazia sovietică a provocat o catastrofă umanitară în Afghanistan, cu 5 milioane de refugiați și până la 2 milioane de morți, iar retragerea sovietică a avut loc în urma pierderii războiului și a fost urmată, la scurt timp, de colapsul URSS.
Grupările mujahedine apărute ca reacție la invazia sovietică au intrat în război civil după colapsul regimului Najibullah, un client al Moscovei, iar pe fondul acelui haos au apărut și au avut succes talibanii, care ulterior au găzduit și Al Qaida. Statele Unite au oferit un sprijin mujahedinilor anti-sovietici în contextul Războiului Rece (dar banii erau direcționați de serviciile de informații pakistaneze), însă după retragerea sovietică fluxul banilor a încetat; se poate, așadar, spune, că o mare parte din problemele Afghanistanului, inclusiv apariția talibanilor, sunt direct legate de invazia sovietică.
Narațiunea falsă privind fondarea Al Qaida de către americani este veche și nu are nicio bază factuală; bin Laden a ajuns în Afghanistan ca finanțator al rețelei lui Abdullah Azzam, pe care ulterior a preluat-o și a transformat-o în Al Qaida.
Olimpiada de la Moscova din 1980 a fost boicotată de zeci de țări, nu doar de Statele Unite, iar unul dintre cei mai vocali susținători ai boicotului a fost dizidentul sovietic Andrei Saharov; pledoariile sale au jucat un rol decisiv în impunerea boicotului. Politic, boicotul masiv a reprezentat o lovitură dură pentru URSS, care la doar un deceniu de la JO avea să se prăbușească.
Boicotul diplomatic din 2022 nu are nicio legătură cu ideologia de gen sau chestiunea atleților trans-gender, fiind strict o reacție la abuzurile comise de China în Hong Kong și Xinjiang.
Verifică sursele:
