Turcia marchează, joi, cinci ani de la puciul ratat în urma căruia președintele Recep Tayyip Erdogan a dezlănțuit o represiune sălbatică contra tuturor contestatarilor săi și a înlocuit, practic, sistemul parlamentar cu o cvasidictatură islamo-conservatoare. În noaptea de 15 spre 16 iulie 2016, militari rebeli au ieșit cu tancurile pe străzi, în timp ce avioane survolau capitala Ankara și fosta capitală Istanbul și bombardau sediile unor instituții cheie, între care Parlamentul. Intervenția armatei rămase loiale președintelui și manifestațiile masive ale partizanilor săi civili au pus capăt, rapid, tentativei de lovitură de stat. Peste 250 de oameni au fost uciși atunci, scriu agențiile de presă, care nu iau în calcul și victimele înregistrate printre puciști. Analiștii notează că șocul din iulie 2016 a agravat deriva autoritară a lui Erdogan. El i-a atribuit responsabilitatea pentru complot unui fost aliat, predicatorul Fethullah Gülen, refugiat în Statele Unite, și a lansat o prigoană implacabilă contra tuturor adepților acestuia, reali sau imaginari. Represiunea s-a extins, curând, asupra opoziției pro-kurde și a media independente.
Cifrele, spun analiștii, sunt înspăimântătoare: în ultimii cinci ani, peste 300 de mii de oameni au fost anchetați și aproape trei mii condamnați la închisoare pe viață pentru apartenență la mișcarea lui Gülen. Peste o sută de mii de persoane au fost concediate, aproape un sfert dintre acestea fiind militari, iar circa patru mii magistrați. Gülen a spus mereu că el conduce doar o reţea paşnică de organizaţii non-guvernamentale şi de întreprinderi și a negat, în mod repetat, orice implicare în tentativa de puci. Refuzul Statelor Unite de a-l extrada a iritat grav Ankara.
Vânătoarea contra adepților săi, remarcă media, se desfășoară, frenetic, și în străinătate. În mai, serviciile speciale turceşti au arestat în străinătate şi au repatriat forţat un nepot al celebrului predicator. Potrivit media turceşti. citate de agenţiile internaţionale, Selahaddin Gülen a fost adus în ţară de agenţi ai serviciului naţional de informaţii (MIT), care l-au capturat într-o ţară africană. Agenţia de stat Anadolu a publicat şi o fotografie cu suspectul încătuşat, încadrat de două drapele turceşti. El e acuzat de apartenenţă la organizaţia teroristă FETO, numele utilizat de Ankara pentru a desemna mişcarea predicatorului. Turcia a repatriat forţat zeci de persoane acuzate că aparţin mişcării lui Gülen, mai ales din ţări din Balcani şi din Africa. În 2018, răpirea în Kosovo de către agenţi MIT a şase turci acuzaţi de legături cu Gülen a provocat o criză politică şi a condus la demiterea ministrului de Interne şi a şefului serviciului de informaţii din fosta provincie sârbă, cu populaţie majoritar albaneză, de confesiune musulmană.