Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

News

Consiliul ONU pentru drepturilor omului și-a reiterat preocuparea față de încălcarea libertăților fundamentale în Belarus

Object Name: SWITZERLAND HUMAN RIGHTS COUNCIL
©EPA-EFE/MARTIAL TREZZINI / POOL  |   Yury Ambrazevich, Head of Belarus' delegation and Permanent Representative to the UN Office, listens to the speeches, during the opening of 45th session of the Human Rights Council, at the European headquarters of the United Nations in Geneva, Switzerland

Consiliul ONU pentru drepturilor omului și-a reiterat preocuparea față de ceea ce a numit escaladarea încălcării libertăților fundamentale de către regimul autoritar din Belarus. Într-o rezoluție promovată de Uniunea Europeană și adoptată prin vot de membrii Consiliului, sunt denunțate, în special, multiplicarea restricțiilor disproporționate și discriminatorii impuse întrunirilor pașnice, hărțuirea, intimidarea și reprimarea sistematică a societății civile și media independente belaruse.  Cazuri de dispariție, expulzări forțate, arestări arbitrare în masă sunt tot atâtea metode ale autorităților de a intimida vocile dizidente – mai punctează rezoluția. Potrivit organizației non-guvernamentale belaruse pentru apărarea drepturilor omului Viasna, în închisorile regimului sunt circa 500 de deținuți politici, inclusiv copii, supuși frecvent torturii, tratamentelor inumane și violențelor sexuale. Zece opozanţi belaruşi au depus, în Germania, o plângere împotriva regimului, pe care-l acuză de acte de tortură sistematică. Aceasta vizează represiunea poliţienească sălbatică, ce s-ar încadra în ceea ce juriştii numesc tortură de stat, infracţiune care ar putea fi sancţionată de justiţia germană, graţie competenţei sale universale în ceea ce priveşte crimele contra umanităţii şi politicile de represiune sistematică. Cei mai mulţi lideri ai opoziţiei au fost fie întemniţaţi, fie obligaţi să se exileze. Avocaţii opozanţilor care s-au adresat justiţiei germane vorbesc despre mai bine de o sută de cazuri de tortură, violenţe fizice, umiliri, insulte, privare de somn şi de hrană, toate cu grave consecinţe asupra sănătăţii victimelor, şi conchid că statul belarus se comportă bestial cu propriii săi cetăţeni.

Săptămâna trecută, autoritățile au operat noi percheziții și arestări printre jurnaliștii independenți și din opoziție. Ministerul Informațiilor de la Minsk a anunțat blocarea siteului uneia dintre cele mai respectate publicații, Nașa Niva, care nu mai poate fi accesat nici măcar din străinătate. Sediul redacției a fost percheziționat, iar redactorul șef, Egor Martinovici, reținut de polițiști. Fondată în 1906, în vremea stăpânirii țariste, de mari nume ale literaturii belaruse din epocă, Nașa Niva se rezuma, din 2016, din cauza dificultăților economice, doar la o versiune online. În aprilie, redacția a fost condamnată la o amendă echivalând cu 4.500 de euro, pentru ceea ce autoritățile au numit "activitate antreprenorială ilegală".
Asociația belarusă a jurnaliștilor a anunțat și arestarea redactorului șef al siteului independent de informații orsha.eu, Igor Kazmertciaka, și blocarea paltformei dev.by. Cel puțin 25 de jurnaliști și alți angajați din mass-media sunt, în prezent, în închisoare, unii sub acuzația teribilă de extremism, care, în fosta republică sovietică, le poate aduce ani grei de detenție.

Preşedintele Aleksandr Lukaşenko a ordonat închiderea completă a frontierei cu Ucraina, de unde ar fi venit arme în Belarus, şi a anunţat că serviciile sale de securitate, care și-au păstrat acronimul din epocă sovietică, KGB, ar fi anihilat celule teroriste lăsate în adormire de patronii lor occidentali, dar pregătite să dea o lovitură de stat la Minsk. La puci ar fi concurat nu doar Statele Unite și Germania, doi dintre cei mai importanți membri NATO, ci și vecinele Belarusului, Polonia, Lituania și Ucraina. Printe faptele de vitejie ale securiștilor lui menționate de președinte e și dejucarea unei tentative de răpire a unuia dintre apologeții săi, prezentatorul canalului public de televiziune de la Minsk Grigori Azarenok, pe care agenții Occidentului voiau să-l ducă în pădure ca să-i taie limba. Acum câteva luni, Lukaşenko a anunţat că serviciile speciale din Belarus şi din Rusia au dejucat o tentativă de lovitură de stat şi de asasinare a sa. El a acuzat tot Statele Unite că ar fi la originea complotului şi a adăugat că ruşii au arestat în acest caz două persoane, un politolog şi un avocat, ultimul cu dublă cetăţenie, belarusă şi americană. Serviciul belarus de securitate a invocat pregătiri pentru o revoltă armată, asezonată cu ocuparea unor obiective cheie şi cu masacrarea preşedintelui, familiei şi colaboratorilor săi.

Luna trecută, Belarusul a anunțat că-și suspendă participarea la Parteneriatul Estic al Uniunii Europene și-și recheamă ambasadorul la Bruxelles, ca reacție la sancțiunile occidentale. Creat, în 2009, pentru a scoate republicile ex-sovietice Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina de pe orbita Moscovei și a le apropia de scara valori a lumii libere, Parteneriatul Estic a înregistrat mai degrabă eșecuri, fiindcă prea puține s-au schimbat în teren, dar e prima oară când unul dintre beneficiari renunță la legăturile, fie și formale, cu Uniunea.  "Nu ne putem îndeplini obligațiile prevăzute în acest acord, în contextul sancțiunilor și restricțiilor impuse de Uniunea Europeană" - a pretextat diplomația de la Minsk, citată de agențiile internaționale. Anterior, lidera opoziţiei belaruse, Svetlana Tihanovskaia, a salutat ceea ce a numit sancţiunile fără precedent şi foarte dure adoptate de democraţiile occidentale contra regimului. Ea a mulţumit Uniunii Europene, Statelor Unite, Marii Britanii şi Canadei pentru acţiunile coordonate prin care au impus penalităţi la adresa Minskului. La Washington, 16 personaje de la vârful regimului şi cinci entităţi au fost incluse pe lista de sancţiuni. La Londra, penalităţile vizează şapte persoane şi o entitate. La Bruxelles, 78 dintre oamenii preşedintelui belarus, inclusiv unul dintre fii şi fiica sa vitregă, precum şi 8 entităţi au fost adăugate pe lista neagră. Pregătite din timp, sancţiunile mai prevăd blocarea importului în Uniunea Europeană de potasiu şi produse petroliere din Belarus. Încă de luna trecută, şeful diplomaţiei comunitare, Josep Borrell, a explicat că Belarusul e un mare producător de potasiu, iar din exporturi câştigă 2,5 miliarde de dolari. Totul trece prin ţările baltice, aşa că fluxul acestor exporturi e uşor de controlat – apreciază Borrell. De asemenea, el crede că n-ar fi defel neglijabile daunele înregistrate de economia fostei republici sovietice dacă aceasta şi-ar pierde drepturile de tranzit pentru gazul rusesc, ce ar putea ajunge în vestul Europei prin alte gazoducte. Statele membre ale Uniunii Europene au decis, deja, să interzică spaţiul european şi aeroporturile blocului comunitar pentru avioanele din Belarus şi au recomandat companiilor lor aeriene să evite spaţiul aerian belarus. Aproape două mii de curse comerciale survolau, săptămânal, Belarusul, a cărui companie aeriană, Belavia, opera, la rândul său, circa 20 de curse pe zi spre și dinspre Uniunea Europeană.

Bruxellesul pregătea, deja, un nou set de sancţiuni contra principalilor responsabili politici din Belarus, după alegerile prezidenţiale, foarte probabil fraudate, din vara anului trecut. Diplomaţi europeni, citaţi de agenţiile de presă, spuneau că noul val de penalităţi, al patrulea de la declanşarea crizei politice de la Minsk, va viza, începând cu luna viitoare, zeci de personaje semnificative ale regimului. Peste 200 de oameni ai acestuia figurează, deja, pe lista neagră a Bruxellesului, întocmită între 2004 şi 2015, ca reacţie la încălcarea constantă a drepturilor omului. Totul a fost, însă, precipitat de ceea ce mulţi numesc actul de terorism de stat sau de piraterie aeriană comis pe 23 mai, când agenți belaruși au deturnat un avion civil  și l-au obligat să aterizeze la Minsk, pentru a captura un opozant aflat la bord.  Ei au lansat întâi o falsă alarmă cu bombă la bordul cursei lowcost Ryanair care zbura din Grecia, de la Atena, în Lituania, la Vilnius, și care, escortată de un avion militar belarus  MiG-29, a aterizat pe un aeroport din fosta republică sovietică. Acolo a fost arestat jurnalistul Roman Protasevici, 26 de ani, de la agenția  NEXTA, cu sediul în Polonia, care a acoperit mediatic amplele proteste antiprezidențiale de anul trecut din Belarus și sălbatica represiune polițienească ce a urmat. Acuzat de extremism și de organizarea unor revolte de masă, Protasevici ar risca pedeapsa capitală. După ce fost reținut șapte ore la sol în Belarus, avionul Ryanair și majoritatea pasagerilor aflați la bord au putut, în cele din urmă, pleca în Lituania vecină. Preşedintele belarus, Aleksandr Lukaşenko, a pretins că a acţionat legal şi că a protejat vieţile pasagerilor deturnând la Minsk avionul civil. Potrivit media oficiale belaruse, citate de agenţiile internaţionale, el a calificat drept minciuni informaţiile că un avion militar de vânătoare MiG-29 al armatei belaruse a fost trimis să escorteze la sol cursa civilă. Cel pe care mulţi îl numesc despotul de la Minsk s-a lamentat că împotriva ţării sale se poartă un război hibrid, iar inamicii au depăşit multe aşa-numite linii roşii. Lukaşenko a mai afirmat că blogerul Roman Protasevici, aflat la bordul aeronavei deturnate şi arestat, împreună cu partenera sa, imediat după aterizare, e un terorist care plănuia o rebeliune sângeroasă. La putere din 1994 şi calificat, frecvent, drept ultimul dictator din Europa, Lukaşenko (66 de ani) beneficiază, în continuare de protecţia şi sprijinul Rusiei vecine. Experţii notează că Belarusul, care are graniţe cu membrele NATO Polonia, Lituania şi Letonia, precum şi cu Ucraina pro-occidentală, e considerat la Moscova un stat-tampon în faţa Occidentului.

Tags: mass-media, Rule of law

Other news
UPDATE: Parlamentul Republicii Moldova a respins învestirea unui nou guvern

UPDATE: Parlamentul Republicii Moldova a respins învestirea unui nou guvern

Chiar premierul desemnat, fostul ministru de Finanțe Natalia Gavriliţă, i-a îndemnat pe deputaţi să nu o voteze, pentru a se putea declanşa alegeri parlamentare anticipate.

Premierul ucrainean, Denis Șmihal, a inaugurat o sinagogă simbolică la Babi Yar, unde, în 1941, ocupanții naziști au ucis circa  34 de mii de evrei

Premierul ucrainean, Denis Șmihal, a inaugurat o sinagogă simbolică la Babi Yar, unde, în 1941, ocupanții naziști au ucis circa 34 de mii de evrei

În situl de la Babi Yar, unde au fost, în total, omorâți circa o sută de mii de oameni – evrei, romi, partizani și prizonieri – exista, deja, un monument construit de autoritățile sovietice în 1976 și dedicat "cetățenilor și prizonierilor de război sovietici", fără nicio mențiune despre victimele evreiești.

Premierul ungar, Viktor Orban, a anunţat că partidul său, FIDESZ, părăseşte grupul Partidului Popular European

Premierul ungar, Viktor Orban, a anunţat că partidul său, FIDESZ, părăseşte grupul Partidului Popular European

Multe dintre partidele din grup acuză FIDESZ de slăbirea democraţiei din ţara sa şi de limitarea libertăţii presei şi a altor drepturi.

14 Jul 2021

7 minutes read
Polemistul francez de extrema dreaptă Eric Zemmour și-a anunțat candidatura la alegerile prezidențiale de anul viitor
Polemistul francez de extrema dreaptă Eric Zemmour și-a anunțat candidatura la alegerile prezidențiale de anul viitor

Născut într-o familie de evrei sefarzi originari din fosta colonie franceză Algeria, omul e autorul mai multor teorii conspiraționiste.

30 Nov 2021
Un elicopter militar azer s-a prăbușit în timpul unui zbor de antrenament
Un elicopter militar azer s-a prăbușit în timpul unui zbor de antrenament

Incidentul survine la două săptămâni după noile ciocniri sângeroase dintre trupele azere și cele armene, care au alimentat temerile privind reizbucnirea războiului dintre cele două republici ex-sovietice din sudul Caucazului.

30 Nov 2021
16 agenții naționale de presă au decis să se asocieze, pentru a crea, cu sprijin financiar din partea Bruxellesului, o așa-numită redacție continentală
16 agenții naționale de presă au decis să se asocieze, pentru a crea, cu sprijin financiar din partea Bruxellesului, o așa-numită redacție continentală

Din proiect fac parte atât agenții din state membre ale Uniunii Europene, inclusiv România, cât și din țări aspirante la admitere din Balcanii de Vest.

30 Nov 2021
Ucraina le-a cerut aliaților săi occidentali să acționeze rapid, pentru a descuraja o invazie rusească, pe care o consideră tot mai plauzibilă
Ucraina le-a cerut aliaților săi occidentali să acționeze rapid, pentru a descuraja o invazie rusească, pe care o consideră tot mai plauzibilă

Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, a promis sprijin pentru forțele ucrainene, dar a exclus orice intervenție militară directă a Statelor Unite.

30 Nov 2021