Parlamentul din Kosovo a adoptat o rezoluție care condamnă genocidul comis de trupele sârbe, în 1995, la Srebrenica, în Bosnia

Parlamentul din Kosovo a adoptat o rezoluție care condamnă genocidul din iulie 1995, de la Srebrenica, în Bosnia, unde trupele sârbe au ucis opt mii de bărbați și adolescenți musulmani. Zece deputați ai minorității sârbe ortodoxe din noul stat balcanic, cu populație majoritar albaneză de confesiune musulmană, au părăsit sala legislativului, în semn de protest față de această inițiativă, considerată ostilă față de întreaga lor etnie. Luna trecută, și parlamentul din Muntenegru a votat o rezoluție similară, care condamnă și negarea crimelor de acum aproape trei decenii. Deputații muntenegreni au decis și demiterea ministrului Justiției, Vladimir Leposavic, care și-a exprimat dubiile asupra masacrului  de la Srebrenica. Calificat drept genocid de Tribunalul Penal International de la Haga, acesta e considerat cea mai cumplită crimă colectivă din Europa postbelică. Un apropiat al bisericii ortodoxe sârbe și cunoscut ca un prieten al Belgradului, Leposavic, care avea doar zece ani în momentul comiterii crimelor, afirmase că le va recunoaște drept genocid doar când nu va mai exista niciun echivoc pe această temă. Leposavic a refuzat să plece, iar partidele pro-sârbești și filo-ruse din coaliția guvernamentală au făcut scut în jurul lui, dar însuși premierul Zdravko Krivokapic le-a cerut deputaților să-l demită. 43 de aleși, dintr-un total de 81, au votat  pentru demiterea ministrului. Vorbitori ai aceleiași limbi sud slave și împărtășind aceeași religie creștin ortodoxă, sârbii și muntenegrenii au o lungă poveste comună de dragoste și ură. În ianuarie, preşedintele Muntenegrului, lider al Partidului Democrat al Socialiştilor (DPS), Milo Djukanović, a acuzat Serbia că pune în pericol suveranitatea vecinilor ei cu ajutorul aceleiaşi reţete din anii '90 şi a numit Biserica Ortodoxă Sârbă (SPC) "cel mai periculos instrument al naţionalismului sârbesc". "Se presupune că sârbii din regiune sunt ameninţaţi, aşa că ar avea nevoie de protecţia Serbiei, care, de fapt, ameninţă suveranitatea vecinilor ei. De această dată, Biserica Ortodoxă Sârbă a intrat brutal în politicul din Muntenegru. SPC este dovedită a fi cel mai rău instrument al naţionalismului sârbesc, instigatorul şi avocatul celui mai monstruos genocid din Europa noii ere" - a afirmat Djukanović, în deschiderea Congresului extraordinar al DPS. De decenii numărul unu politic la Podgorica,  Djukanović a fost, iniţial, un aliat al liderilor naţionalişti de la Belgrad, pentru ca în 2006 să separe Muntenegru de Serbia, iar în 2017 să-l conducă până la admiterea în NATO. Demiterea lui Leposavic are loc după ce Tribunalul Penal Internațional a respins apelul introdus de fostul șef militar al sârbilor bosniaci, Ratko Mladici, condamnat la închisoare pe viață pentru genocid, crime împotriva umanității și crime de război, comise în timpul conflictelor intercomunitare dintre 1992 și 1995, ce au însoțit dezmembrarea fostei Iugoslavii. Supranumit Măcelarul din Balcani, generalul Mladici, azi în vârstă de 79 de ani, se visa, spun comentatorii, un erou al poporului sârb, dar  numele lui rămâne legat, mai ales, de masacrul de Srebrenica. Mladici a fost capturat în 2011, după ce, beneficiind de protecția unor personaje importante de la Belgrad, a stat ascuns 16 ani. Luna trecută, un avocat al fostului lider politic al sârbilor bosniaci, Radovan Karadzici, a declarat ONU că transferul clientului său într-o închisoare britanică ar echivala cu o sentinţă capitală. El crede că acesta va fi atacat de deţinuţii musulmani, care ar vrea să-şi răzbune coreligionarii ucişi în Bosnia. Condamnat  în 2019 la închisoare pe viaţă de Tribunalul Penal Internaţional, sub acuzaţia de genocid şi crime de război, Karadzici urma să fie transferat, cu acordul lui, de la Haga în Marea Britanie, în virtutea unei înţelegeri dintre ONU şi guvernul de la Londra – a precizat ministrul de Externe, Dominic Raab. Data transferului nu a fost anunţată şi, din raţiuni de securitate, a rămas strict secretă . Azi în vârstă de 75 de ani, Karadzici a fost găsit responsabil de persecuţii, crime, violuri, tratamente inumane şi deportări forţate, mai ales în cursul celor patru ani în care trupele sale au asediat capitala bosniacă Sarajevo, unde au murit mai mult de zece mii de oameni, şi în enclava Srebrenica, în 1995. După moartea, în 2006, tot la Haga, unde era judecat, a fostului om forte de la Belgrad, Slobodan Milosevici, Karadzici a rămas cel mai important personaj implicat în crimele de război din Bosnia. El a fost arestat în 2008, după 13 ani de clandestinitate. În arestul TPI se mai află şi fostul preşedinte şi premier koscovar, Hashim Thaci, şeful gherilei antisârbe UCK. Numeroşi alţi lideri politici, de diferite etnii şi confesiuni, implicaţi în crimele din timpul războaielor iugoslave ale anilor 90 au fost fie achitaţi, fie şi-au ispăşit, deja, pedepsele.