În capitala rusă, Moscova, şi în regiunea adiacentă vaccinarea anti-COVID-19 devine obligatorie pentru lucrătorii din domenii considerate esenţiale. Sunt vizate, între altele, transporturile, industria ospitalităţii, cultura, sănătatea, educaţia şi băncile. Săptămâna trecută, primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a ordonat restricții suplimentare, pentru a preveni propagarea noului coronavirus, după o creștere constantă a ratei de contaminare în capitala rusă. Pănă pe 20 iunie, cei mai mulți moscoviți vor fi, practic, într-o vacanță forțată, petrecută la domiciliu. Primăria le-a ordonat firmelor să privilegieze telemunca, mai ales pentru angajații nevaccinați și în vârstă, considerați cei mai vulnerabili. Restaurantele și barurile nu pot servi clienții între orele 23,00 și 06,00, iar spațiile de joacă pentru copii din centrele comerciale și parcuri se închid din nou. Bilanţul oficial al deceselor raportate la nivel federal după declanșarea pandemiei e de circa 125.000, dar, potrivit media și societății civile, numărul real ar fi de peste două ori mai mare. Doar 13% din populație a primit cel puțin o doză de vaccin anti-COVID-19. Or, autoritățile spun că e nevoie de o rată de imunizare de 60 de procente. Luna trecută, primarul Sobianin a deplâns numărul prea mic de locuitori ai capitalei Rusiei care consimt să se vaccineze anti-COVID-19, cu toate că serul rusesc Sputnik V le stă la dispoziție încă din ianuarie. Spitalele din Moscova sunt pline de bolnavi, iar oamenii continuă să moară, deși centrele de vaccinare sunt disponibile pentru următorul semestru – a afirmat primarul. Potrivit observatorilor, lamentațiile lui Sobianin sunt unul dintre rarele momente de sinceritate ale politicienilor de top din Rusia, care recunosc cu greu că sunt probleme cu campania de imunizare împotriva noului coronavirus. Autoritățile vorbesc, deja, despre un posibil val patru al epidemiei, așteptat în săptămânile următoare. Președintele Vladimir Putin în persoană a ieșit la rampă ca să le ceară rușilor să se vaccineze, pentru a atinge, la toamnă, așa-numita imunitate colectivă, dar, conform unui sondaj realizat de Institutul Levada, 62% dintre ei nu sunt siguri că vor să fie inoculați cu serul autohton Sputnik V. Realizatorul sondajului privind disponibilitatea rușilor de a se imuniza, centrul de sondare a opiniei publice Levada, este considerat 'agent al străinătăţii' de către autorităţile de la Moscova, la fel ca multe alte organizaţii neguvernamentale, fiindcă ar primi finanţare din afara ţării. Levada releva că încrederea cetăţenilor ruşi în preşedintele Putin a scăzut la 29% la sfârşitul lunii ianuarie şi începutul lui februarie, pe fondul manifestațiilor îndreptate împotriva sa. Potrivit sociologilor, nivelul de încredere în şeful statului rus scade constant de peste doi ani, după ce în noiembrie 2017 era de 59%. În august-octombrie 2020, cota lui Putin se menţinuse la 33-34%, iar valoarea minimă a fost înregistrată de sociologi în iulie, când doar 23% dintre intervievaţi au declarat că au încredere în preşedintele rus. Conform aceleiaşi anchete, pentru prima oară procentul de încredere în opozantul numărul unu al Kremlinului, Aleksei Navalnîi (5%), l-a depăşit pe cel în liderul comuniştilor ruşi, Ghennadi Ziuganov (4%).
Putin rămâne, totuşi, pe primul loc pe lista politicienilor în care ruşii au cea mai mare încredere, iar proporţia celor care aprobă în ansamblu activitatea lui în calitate de preşedinte este destul de ridicată, situându-se la 64 de procente. Doar 34% dintre cei intervievaţi și-au exprimat dezaprobarea față de prestația sa. Aceste cifre au rămas, practic, neschimbate în ultimii doi ani.
Potrivit Centrului Levada, cota de încredere în Vladimir Putin a atins cel mai înalt nivel în 2015, ajungând la circa 80%, la un an după anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia.
