Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

News

Mai puţin de jumătate dintre cetăţenii europeni cred că guvernele lor au gestionat în mod transparent criza sanitară

Object Name: ROMANIA PROTEST JUSTICE
© EPA-EFE/ROBERT GHEMENT  |   A Romanian shouts anti-government slogans while holding on a huge EU flag and a banner reading 'All for Justice'

Pandemia de coronavirus a amplificat percepţia cetăţenilor europeni asupra corupţiei şi mai puţin de jumătate dintre aceştia cred că guvernele lor au gestionat în mod transparent criza sanitară – relevă rezultatele, publicate marţi, ale unei anchete întreprinse de celebra organizaţie pentru apărarea drepturilor omului Transparency International. Peste 40 de mii de locuitori din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au răspuns la acest sondaj privind corupţia, între octombrie şi decembrie 2020, considerat anul cel mai greu al pandemiei. Potrivit TI, citată de agenţiile de presă, în Uniune doar patru persoane din zece cred că guvernul ţării lor a procedat transparent în cursul pandemiei. Astfel, peste 60% dintre francezi, spanioli sau polonezi acuză lipsa de transparenţă a echipelor executive de la Paris, Madrid şi Varşovia. Sistemul sanitar ar fi, în percepţia oamenilor, cel mai grav afectat de corupţie. Doar 6% dintre respondenţi spun că au dat mită pentru a primi îngrijiri medicale, dar 29 de procente cred că pilele şi şpaga îţi asigură un acces privilegiat la acestea. Lider la capitolul mită în spitale e România, cu 22%, urmată de Bulgaria, cu 19 procente. Sistemul relaţiilor personale ca o cale de acces la îngirjirile medicale e acuzat de 54% dintre cehi şi 46% dintre portughezi. Aproape jumătate dintre francezi spun, la rândul lor, că au recurs la pile în spitale. Raportul TI acuză guvernele conservatoare din Ungaria şi Polonia că s-au folosit de criza sanitară ca scuză pentru a mina democraţia prin noi reglementări abuzive. Politicienii au profitat de penuria de echipamente medicale şi pentru a face profit, mai notează Transparency International, exemplificând cu deputaţi ai puterii creştin-democrate din Germania, ce au făcut lobby pentru firme furnizoare de măşti de protecţie. 60% dintre germani cred, de altfel, că guvernul lor e sub influenţa unor grupuri private de interese. Rezultatele sondajului trebuie percepute ca un semnal de alarmă, atât pentru guvernele naţionale, cât şi pentru instituţiile comunitare – conchide directorul Transparency International pentru Uniunea Europeană, Michiel van Hulten. Luna trecută, un alt sondaj releva că Uniunea Europeană le inspiră cetăţenilor din blocul comunitar mai multă încredere decât guvernele lor naţionale. Potrivit studiului realizat de Eurofound, o agenţie cu misiune socială a Uniunii, cu excepţia notabilă a Danemarcei, în 26 dintre cele 27 de ţări membre oamenii au acum mai puţină încredere în guvern decât în momentul instituirii carantinei antiepidemice. Încrederea s-a erodat vizibil în Bulgaria, Croaţia, Cehia, Cipru, Grecia şi Polonia. Una dintre cele mai drastice căderi a înregistrat-o guvernul austriac, la început apreciat pentru gestionarea crizei sanitare şi apoi criticat virulent pentru lentoarea campaniei de imunizare. Respondenţii din Franţa, Ungaria, Malta, Portugalia, România şi Spania spun că au încredere mai mare în Uniunea Europeană acum decât la declanşarea pandemiei. În Germania, în schimb, notează autorii cercetării, tendinţa e inversă. Studiul avertizează că accentuarea inechităţilor economice şi sociale riscă să creeze frustrare politică şi solicită măsuri suplimentare de sprijin pentru cetăţenii comunitari.

Tags: SARS-CoV-2

Other news
Preşedintele Comisiei de la Veneţia, Gianni Buquicchio, e foarte îngrijorat de situaţia din Republica Moldova, unde stânga filorusă din parlament vrea să decapiteze Curtea Constituțională

Preşedintele Comisiei de la Veneţia, Gianni Buquicchio, e foarte îngrijorat de situaţia din Republica Moldova, unde stânga filorusă din parlament vrea să decapiteze Curtea Constituțională

Calificată de analiști drept un subterfugiu pentru a evita alegerile anticipate, încercarea deputaților socialiști, ai fostului președinte Igor Dodon, și populiști, controlați de oligarhul fugar Ilan Șor, de a schimba componența Curții survine după ce aceasta a constatat că imposibilitatea formării guvernului este o circumstanţă care justifică dizolvarea parlamentului.

Belgradul şi Pristina îşi reiau negocierile, la Bruxelles, sub egida Uniunii Europene

Belgradul şi Pristina îşi reiau negocierile, la Bruxelles, sub egida Uniunii Europene

Preşedintele sârb Aleksandar Vučić a spus, cu o emfază remarcată de comentatori, că membrii delegaţiei sale vor lupta pentru Serbia şi nu se vor supune decât poporului şi ţării lor.

Comisia Europeană a aprobat, marți, planul național de redresare și reziliență post-pandemică al Estoniei, de aproape un miliard de euro

Comisia Europeană a aprobat, marți, planul național de redresare și reziliență post-pandemică al Estoniei, de aproape un miliard de euro

42 de procente din sumă vor fi investite pentru reducerea emisiilor de carbon, iar 22% pentru programe de digitalizare.

15 Jun 2021

2 minutes read
NOVAYA GAZETA: Război nu va fi. Pentru că acesta poate fi pierdut
NOVAYA GAZETA: Război nu va fi. Pentru că acesta poate fi pierdut

Iulia Latynina explică, în Novaya Gazeta, de ce Rusia nu va lupta într-un război, iar mișcările de trupe de la frontiera cu Ucraina reprezintă o încercare de forțare a SUA la dialog.

29 Nov 2021
Una dintre vedetele campionatului american de baschet (NBA), turcul Enes Kanter, de la  Boston Celtics, a primit cetățenia Statelor Unite
Una dintre vedetele campionatului american de baschet (NBA), turcul Enes Kanter, de la Boston Celtics, a primit cetățenia Statelor Unite

Pașaportul lui turcesc fusese revocat acum patru ani, după ce sportivul criticase regimul islamo-conservator al președintelui Recep Tayyip Erdogan.

29 Nov 2021
NATO și Uniunea Europeană vor să-și intensifice cooperarea, pentru a contracara amenințările hibride din partea Rusiei și Belarusului
NATO și Uniunea Europeană vor să-și intensifice cooperarea, pentru a contracara amenințările hibride din partea Rusiei și Belarusului

Șefa executivului comunitar, Ursula von der Leyen, a anunțat triplarea, până la la 200 de milioane de euro, a fondurilor europene destinate vecinilor Belarusului, Polonia, Lituania și Letonia, pentru a-și securiza frontierele.

29 Nov 2021
Grecia a inaugurat două noi centre de primire a solicitanților de azil, pe insulele din Marea Egee
Grecia a inaugurat două noi centre de primire a solicitanților de azil, pe insulele din Marea Egee

Noile capacități de găzduire au fost construite cu fonduri acordate de Uniunea Europeană, de circa 276 de milioane de euro, și sunt menite să înlocuiască vechile tabere sordide, în care erau înghesuiți mii de oameni, în condiții pe care media internaționale le califică drept insalubre.

29 Nov 2021